Bolojan, la dezbaterea bugetului: Am ajuns să plătim anual numai pe dobânzi costul unei autostrăzi. Datoria ţării a ajuns la 60% din PIB

Premierul Ilie Bolojan a atras atenţia, joi seară, la dezbaterea legii bugetului din plenul reunit al Parlamentului, că România nu îşi mai permite politici bazate pe cheltuieli excesive şi datorii, susţinând că proiectul pentru 2026 este construit pe estimări realiste şi pe prioritizarea investiţiilor şi a disciplinei fiscale.

Şeful Guvernului a subliniat că deficitul trebuie redus în continuare, în condiţiile în care datoria publică a ajuns la aproximativ 60% din PIB, iar costurile cu dobânzile s-au dublat în ultimii ani, avertizând că revenirea la „obiceiurile risipitoare” ar putea pune în pericol stabilitatea economică a ţării.

Redăm mai jos discursul lui Ilie Bolojan

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, stimaţi colegi,

Avem de dat în curând un vot pentru bugetul de stat al României. Decidem nu doar ce facem cu finanţele ţării, dar ne asumăm cu responsabilitate şi drumul spre viitor, într-o lume în schimbare, plină de provocări.

De multe ori, de la această tribună, a fost prezentat un buget cu venituri supraestimate şi cu ţinte irealizabile. Astăzi, guvernul vine în faţa dumneavoastră cu un buget, care reflectă posibilităţile adevărate ale ţării.

Am construit acest buget pe baza unei uşoare creşteri economice, o creştere pe care s-o putem cu adevărat realiza în actualele împrejurări economice complicate la nivel naţional şi internaţional.

O parte importantă din buget merge spre investiţii, în special din fonduri europene. Anul acesta este decisiv pentru cât reuşim să atragem din PNRR, care se încheie în luna august.

În acelaşi timp, am proiectat un deficit în scădere pentru al doilea an consecutiv, iar asta ne ajută să ne ţinem cheltuielile sub control şi să punem ordine în finanţe.

Am prevăzut sumele necesare pentru plata dobânzilor.

Este, deci, un buget care spune oamenilor adevărul.

Adevărul este că banii pe care noi îi producem ca ţară nu ne ajung pentru tot ceea ce am dori şi atunci întrebarea este ce trebuie să aibă prioritate. Confortul pe datorie al prezentului sau sănătatea viitorului? Pe amândouă nu le putem avea acum.

Ani de zile, bugetele au prioritizat prezentul pe datorie, de fapt confortul politic al guvernanţilor, şi de aceea am ajuns să plătim anual numai pe dobânzi costul unei autostrăzi. De aceea am ajuns anul trecut într-o situaţie limită şi a trebuit să schimbăm modelul, însănătoşind finanţele ţării.

Măsurile luate pentru controlul deficitului, salvarea şi redistribuirea unor fonduri europene, scăderea dobânzilor la care se împrumută ţara. Arată că lucrurile se mişcă în direcţia bună şi că România e privită cu mai multă încredere.

În paralel, am făcut reforme prin care am redus cheltuielile publice, am tăiat privilegii şi am început să închidem portiţe ale risipei şi ale evaziunii.

Dar cea mai importantă reformă pe care o realizează acest guvern şi care va însănătoşi viitorul nostru este tocmai schimbarea fundamentală a modelului economic de la consum toxic pe datorie, la investiţii care generează prosperitate. Este exact ceea ce facem şi prin acest proiect de buget.

Bugetul de stat pentru 2026 este, aşadar, rezultatul muncii din ultimele luni de decizii şi corecţii, şi pune economia pe un teren mai stabil şi mai predictibil.

Doamnelor şi domnilor membri ai Parlamentului,

Cea mai gravă greşeală pe care o putem face acum este însă să ne relaxăm şi să respirăm uşuraţi că am trecut de hopul major din ultimele luni, să revenim la obiceiurile risipitoare ale trecutului şi să ne sacrificăm din nou viitorul.

Suntem pe calea cea bună, dar avem în faţa noastră o muncă de ani de zile. Deficitul bugetar va trebui în continuare redus an de an până în 2031.

Să nu uităm că datoria publică a ţării a ajuns practic la 60% din produsul intern brut, ceea ce e un puternic semnal de alarmă. Cuantumul dobânzilor plătite a crescut şi el, iar în acest an e prevăzută în buget plata a 60 de miliarde de lei doar pentru dobânzi la credite:

- cu 10 miliarde mai mult decât în 2025,

- cu peste 20 de miliarde de lei mai mult decât 2023

- şi cu 30 de miliarde de lei mai mult decât în 2022.

Vedeţi că în doar 4 ani de zile s-au dublat cheltuielile cu dobânzile plătite de România: de la 30 de miliarde de lei la 60 de miliarde de lei.

Dacă nu punem frână acum, vom ajunge în câţiva ani de zile ca ţara să fie zdrobită sub povara dobânzilor.

Prin urmare, responsabilitatea bugetară trebuie să devină o atitudine de viaţă guvernamentală şi parlamentară.

Stimaţi colegi, acest buget este construit pe o estimare prudentă a veniturilor statului. Am programat o creştere moderată a veniturilor din TVA şi din contribuţiile la asigurările sociale faţă de anul trecut.

În acelaşi timp, comunităţile locale nu pierd bani faţă de bugetul anului trecut. Dimpotrivă, unităţile administrativ-teritoriale sunt constrânse să se reformeze intern, dar vor dispune şi de venituri mai mari care să le dea posibilitatea să facă mai mult pentru comunităţi.

Ştiu că există nemulţumiri în diverse primării în legătură cu scăderea cheltuielilor de 10%, dar reducerile erau necesare. Bugetul propus asigură, de asemenea, o protecţie socială pentru categoriile vulnerabile, dar în limitele realiste, fără să promitem mai mult decât posibilităţile statului.

La construcţia bugetului am discutat cu toţi partenerii din coaliţie, am primit propuneri şi am încercat să le includem în buget. Bugetul de stat include plata pensiilor, indemnizaţiilor şi ajutoarelor sociale, a tuturor cheltuielilor sociale prevăzute.

Discuţiile de azi dimineaţă au clarificat şi ultimele aspecte de protecţie socială aflate în discuţie, astfel încât acum avem o înţelegere în coaliţie cu privire la forma propusă a bugetului de stat.

Este foarte important pentru ţară, stimaţi colegi, să menţinem deficitul prevăzut. Mai bine suntem prudenţi acum decât să corectăm consecinţele mult mai grave mai târziu.

Contextul internaţional e tensionat, economia globală e instabilă, iar piaţa energiei rămâne imprevizibilă. O evoluţie negativă ne poate afecta economic şi bugetar, iar România trebuie să fie pregătită.

Doamnelor şi domnilor,

Bugetul de stat pentru 2026 trebuie să fie un instrument pentru creşterea economiei, pentru întărirea şi responsabilizarea administraţiei publice, pentru susţinerea românilor cu venituri modeste, în limitele posibilităţilor actuale.

Bugetul nu trebuie să fie prilej de demagogie, de populism, de deraiere de la obiectivele pe care noi înşine, ca ţară, ni le-am stabilit.
Trebuie să ne gândim la generaţiile actuale, dar trebuie să ne gândim şi la generaţiile viitoare. Cred că nimeni nu vrea să lăsăm după noi o ţară cu datorii împovărătoare.

Ştiu că pentru mulţi români nu este o perioadă uşoară şi apar nemulţumiri. Dar nu este corect să le răspundem cu soluţii pe termen scurt care mai târziu ne vor costa mai mult pe toţi.

Bugetul pentru care vă cer votul este despre stabilitate şi despre a construi corect. Dacă păstrăm disciplina şi continuăm investiţiile, putem ajunge la o economie mai solidă, care creşte pe baze sănătoase, nu pe datorie.

Vă îndemn să votaţi bugetul în forma asumată, să votaţi o cale corectă pentru România!