Cum au blocat serviciile şi MApN deconspirarea foştilor securişti şi turnători. Răspunsuri şocante la întrebările Epoch Times

La 36 de ani de la Revoluţie, continuăm încă să aflăm că unii dintre cei care ne-au cerut (şi primit) voturile sau ni le cer sunt foşti securişti sau colaboratori ai fostei Securităţi comuniste. Din timp în timp, la suprafaţă apar nume noi de politicieni sau diverse personalităţi publice care, în trecut, au făcut poliţie politică sau şi-au turnat cunoscuţii, aducându-le acestora Securitatea pe cap.

Despre unii dintre ei am aflat cu întârziere pentru că, pe de o parte, verificările se fac din oficiu doar când aceştia candidează la funcţii publice şi respectivii n-au candidat până recent, însă, în principal, deconspirările au întârziat atât de multă vreme pentru că documentele şi bazele de date care să facă posibile verificările, mai exact arhivele fostei Securităţi, au fost predate cu ţârâita şi incomplet CNSAS-ului, instituţia însărcinată cu scoaterea la lumină a foştilor securişti şi turnători.

Iar despre mulţi alţi oameni care în comunism au nenorocit destine făcând poliţie politică sau turnând nu am aflat încă nimic şi e posibil nici să nu aflăm încă multă vreme de acum înainte, poate chiar niciodată.

Deşi fostul director al SRI Eduard Hellvig susţinea că „în timpul mandatului meu am predat întreaga arhivă a Securităţii către CNSAS”, realitatea îl contrazice. Astfel, SRI nu a predat CNSAS-ului cele mai importante piese, instrumentele necesare pentru deconspirarea foştilor colaboratori/securişti, şi anume registrele jurnal cu evidenţa reţelei informative (reţeaua de informatori) şi registrele de fond.

De ce sunt vitale aceste registre?

Registrele jurnal conţin evidenţa reţelei informative, ele fiind practic un fel de cataloage ale surselor recrutate, în care dosarul fiecărei surse primea un număr. Existau la nivelul fiecărei unităţi locale sau centrale a Securităţii şi conţineau, dincolo de numele persoanelor, detalii precum data recrutării, ofiţerul recrutor sau numărul dat dosarului după închidere, la arhivare (diferit de cel din registrul jurnal). Registrele-jurnal sunt cruciale pentru deconspirarea foştilor colaboratori pentru că în ele apar TOATE datele esenţiale despre cei recrutaţi, lucru indispensabil investigatorilor CNSAS, având în vedere că:

1. O bună parte din dosare au fost distruse la Revoluţie, uneori accidental, dar de cele mai multe ori pentru a se şterge urmele Securităţii;

2. Dosarele de informator ale celor care se înscriau în Partidul Comunist Român se închideau şi se distrugeau.

Registrele de fond sunt registrele în care se treceau dosarele atunci când se arhivau, fiind organizate, ca şi arhiva, pe fonduri (informativ pentru dosare de urmărire, reţea pentru surse, penal pentru cercetaţi penal şi condamnaţi), completându-se la fiecare arhivă locală şi la cea din Bucureşti. Din registrele de fond sunt alocate cotele arhivistice, finale, iar înregistrările conţin informaţii ca data arhivării sau numărul de volume, precum şi, în cazul surselor, numărul iniţial al dosarului (cel din registrul jurnal).

În anul 2006, când în Colegiul CNSAS a ajuns, ca simplu membru, şi Constantin Ticu Dumitrescu, SRI a predat către Consiliu câteva astfel de registre pentru fondul reţea, însă predarea lor s-a oprit brusc, nereuşind să treacă de primele câteva judeţe. Practic, având în vedere numărul mare de dosare distruse, fără aceste registre jurnal şi de fond mulţi foşti colaboratori, persoane care şi-au dat pe mâna Securităţii vecini, prieteni, colegi de muncă etc., vor rămâne pentru totdeauna nedescoperiţi, iar soarta dosarelor distruse la Revoluţie sau de-a lungul timpului va rămâne în continuare obscură.

Nu doar SRI are restanţe de predare. Cât despre MApN, din informaţiile publice, are restanţe mari în predarea sistemelor de evidenţă care sunt esenţiale pentru deconspirare.

Nici SIE nu face excepţie, Serviciul de Informaţii Externe nepredând astfel de sisteme de evidenţă.

În consecinţă, publicaţia noastră a adresat o serie de întrebări celor trei mari deţinători de arhive ale fostei Securităţi pentru a afla de ce nu au predat CNSAS-ului sistemele de evidenţă care i-ar fi ajutat pe investigatori să-i identifice mai uşor pe foştii turnători şi securişti.

Răspunsurile au fost, blând spus, dezarmante. MApN a NEGAT că mai are în posesie documente aparţinând fostei Securităţi. Însă din informaţiile publice nu reiese că Registrele jurnal ale Direcţiei Contrainformaţii miliare au ajuns la CNSAS. Aceste registre cu siguranţă au existat şi cu siguranţă cel puţin o parte din ele au ajuns la MApN după 1989, drept dovadă faptul că în 2004 Ministerul Apărării recunoştea oficial că în Depozitul de Arhivă al Direcţiei Siguranţă Militară se afla Registrul jurnal pentru evidenţa reţelei informative a Comandamentului Marinei Militare Constanţa, registru din care reieşea că Traian Băsescu a fost recrutat de fosta Securitate. O filă a acestui registru jurnal a fost trimisă instanţei când s-a judecat procesul Ciuvică–Băsescu. Dovada, aici. Deci, dacă aceste registre jurnal au existat, la CNSAS nu rezultă din informaţii publice că ar fi iar MApN-ul nu le are, atunci unde sunt?

Un posibil răspuns ar fi fost: la SRI; am luat în calcul şi scenariul ca MApN să le fi predat SRI-ului. Am adresat această întrebare Ministerului Apărării, mai exact le-am cerut să ne spună dacă au predat registrele la SRI. Răspunsul, pe care îl redăm integral mai jos, a fost unul de natură să te lase fără replică...

De partea sa, SIE a refuzat să ne spună ce volum avea arhiva fostei Securităţi pe care a preluat-o la momentul înfiinţării şi cât din ea mai are de predat şi care erau sistemele de evidenţă.

În ceea ce priveşte SRI, instituţia ne-a răspuns că pregăteşte predarea cartotecii generale, care după unele estimări are 6 milioane de fişe şi ocupă cca 400 mp, motiv pentru care CNSAS-ul nu a putut să o preia încă, din motive de logistică, însă a evitat să comunice care este situaţia cu registrele jurnal şi registrele de fond care, aşa cum menţionam, sunt vitale pentru deconspirarea foştilor colaboratori ai Securităţii şi care nu ocupă spaţiu mult, deci pot fi preluate fără probleme. De altfel, CNSAS-ul le cere de mai mulţi ani şi subliniază importanţa lor pentru verificările impuse de lege în fiecare raport anual de activitate.

MApN - Redăm întrebările adresate şi răspunsurile instituţiei

ÎNTREBĂRI

- Când va preda MApN către CNSAS registrele jurnal cu evidenţa reţelei informative ale Direcţiei a IV-a Contrainformaţii şi registrele de fond?
– Care este motivul pentru care acestea nu au fost predate până acum?

RĂSPUNS

La solicitarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele:

În prezent, Ministerul Apărării Naţionale nu mai are în gestiune niciun document din arhivele fostei Securităţi.
Ministerul Apărării Naţionale a predat către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), la data de 15.05.2025, ultimele documente emise înainte de anul 1989 de structuri aparţinând Departamentului Securităţii Statului, aflate în gestiunea sa.
Predarea documentelor emise înainte de anul 1989 de structuri aparţinând Departamentului Securităţii Statului s-a realizat etapizat, în baza cadrului legal aplicabil şi a procedurilor de inventariere, verificare şi declasificare, inclusiv în temeiul HG nr. 1003/2023.

Ulterior acestui răspuns, redacţia noastră a revenit cu următoarele întrebări, la care a primit un răspuns gen: circulaţi, vă rog!

ÎNTREBARI

Bună ziua şi mulţumesc pentru răspuns.

Spuneţi că nu mai e nimic de predat. Pe de altă parte, CNSAS a anunţat public, inclusiv în scris, că n-a primit registrele jurnal. Dacă la dvs. nu sunt şi nici la CNSAS, unde sunt atunci registrele jurnal, inclusiv cele cu evidenţa reţelei operative a Direcţiei a IV-a, Contrainformaţii Militare? Ele au fost în posesia MApN, drept dovadă fiind faptul că filele privindu-l pe Traian Băsescu au ajuns iniţial de la MApN (via instanţă) la Mugur Ciuvică şi apoi, în copie, la CNSAS.

https://grupul.ro/wp-content/uploads/2011/01/02.Registrul_Jurnal_reţea_informativa_Securitate_Constanta_Băsescu.jpg
https://grupul.ro/wp-content/uploads/2011/01/03.Adrese_MAPN_Securitate_Băsescu.pdf

Unde sunt la această oră registrele jurnal care clar au fost la MApN? Le-aţi predat SRI? Sau? Conform art. 31 din OUG 24/2008, ele revin CNSAS. Vă rugăm să lămuriţi aceste aspecte.

RĂSPUNS

Ministerul Apărării Naţionale îşi menţine punctul de vedere referitor la solicitarea dumneavoastră.

Aşa cum vă precizam, în prezent, Ministerul Apărării Naţionale nu mai are în gestiune niciun document din arhivele fostei Securităţi.

Ministerul Apărării Naţionale a predat către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), la data de 15.05.2025, ultimele documente emise înainte de anul 1989 de structuri aparţinând Departamentului Securităţii Statului, aflate în gestiunea sa.

Predarea documentelor emise înainte de anul 1989 de structuri aparţinând Departamentului Securităţii Statului s-a realizat etapizat, în baza cadrului legal aplicabil şi a procedurilor de inventariere, verificare şi declasificare, inclusiv în temeiul HG nr. 1003/2023.

SRI - Redăm întrebările adresate şi răspunsul instituţiei:

ÎNTREBĂRI

– Când va preda SRI către CNSAS registrele jurnal cu evidenţa reţelei informative şi registrele de fond?
– Care este motivul pentru care acestea nu au fost predate până acum?

RĂSPUNS

"Bună ziua,

Ca urmare a solicitării dumneavoastră transmisă pe adresa presa@sri.ro, vă facem cunoscute următoarele aspecte:

Serviciul Român de Informaţii a luat fiinţă în baza Decretului Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională nr.181 din 26 martie 1990, iar prin art. 45 din Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI, cu modificările şi completările ulterioare, instituţiei noastre i s-a atribuit sarcina preluării spre conservare şi folosinţă a fondurilor de arhivă ce priveau securitatea naţională ale fostelor organe de informaţii cu competenţă pe teritoriul României. Astfel, au fost preluate de către SRI documentele existente la acea dată, create de către structurile interne ale Securităţii.

Pe parcursul evoluţiei legislaţiei interne, Serviciului Român de Informaţii i-au fost create, iniţial prin Legea nr.187/1999, privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, şi ulterior prin OUG nr.24/2008, privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, cu modificările şi completările ulterioare, obligaţii legale referitoare la transferul dosarelor preluate de la Securitate, îndatoriri pe care instituţia noastră le-a dus la îndeplinire.

În ceea ce priveşte sistemele de evidenţă create de Securitate, în anul 2022, SRI a finalizat centralizarea şi pregătirea pentru predare a fişelor din Cartoteca Generală Documentară, în vederea definitivării procesului de transfer către CNSAS şi a acestor categorii de documente, în conformitate cu prevederile art.31 din OUG nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, cu modificările şi completările ulterioare.

Vă mulţumim pentru încrederea pe care o manifestaţi faţă de Serviciul Român de Informaţii.

Biroul de Presă al Serviciului Român de Informaţii."

SIE - Redăm întrebările şi răspunsul instituţiei

ÎNTREBĂRI

– Câte unităţi arhivistice erau în arhiva fostului Centru de Informaţii (CIE) existentă la 22 decembrie 1989 şi preluată ulterior de SIE? Câte dintre acestea au fost predate la CNSAS? Când vor fi predate restul?
– Ce sisteme de evidenţă (cartoteci, registre, baze de date) aţi predat către CNSAS? Câte mai sunt de predat către CNSAS?

RĂSPUNS

Ca urmare a e-mail-ului dumneavoastră, înregistrat sub nr. 26171 din 27.01.2026, vă comunicăm că instituţia noastră a analizat dosarele din fondul arhivistic propriu, care au aparţinut Centrului de Informaţii (C.I.E.), transmiţând Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii unităţile arhivistice declasificate, în conformitate cu obligaţiile legale incidente problematicii care fac obiectul activităţii CNSAS.

În acest sens, SIE a răspuns şi răspunde în continuare tuturor solicitărilor recepţionate de la CNSAS, predând în gestiunea acestei instituţii documentele întocmite de fostele structuri de informaţii externe şi a căror declasificare nu mai poate aduce atingere siguranţei naţionale. Până în prezent, instituţia noastră a declasificat şi a transmis către CNSAS peste 21.000 de unităţi arhivistice (fără a lua în calcul înregistrările audio/video, fişele de evidenţă, fişele de cartotecă, albumele foto, fondul de cărţi etc.).

Totodată, vă informăm că celelalte aspecte solicitate, vizând fondul arhivistic al SIE, reprezintă informaţii clasificate, fiind astfel exceptate de la liberul acces al cetăţenilor.