Criza energetică provocată de conflictul din Iran este comparabilă cu cele două şocuri petroliere din anii ’70 şi cu repercusiunile războiului din Ucraina, afirmă şeful Agenţiei pentru Energie
Criza energetică mondială provocată de războiul din Iran este echivalentă cu impactul combinat al celor două şocuri petroliere din anii 1970 şi al consecinţelor invaziei ruse în Ucraina, a avertizat directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE).
Consecinţele tot mai grave ar putea fi agravate serios de întreruperile „arterelor vitale ale economiei globale”, inclusiv produsele petrochimice, îngrăşămintele, sulful şi heliul, a declarat directorul executiv al AIE, Fatih Birol.
Vorbind luni la Clubul Naţional de Presă al Australiei din Canberra, Birol a spus că gravitatea problemelor de pe pieţele energetice cauzate de bombardamentele americane şi israeliene din Iran şi de închiderea strategicei Strâmtori Ormuz nu a fost iniţial înţeleasă corespunzător de liderii mondiali.
Această situaţie a determinat intervenţia sa de săptămâna trecută, când AIE a insistat asupra unor măsuri privind cererea, cum ar fi creşterea numărului de angajaţi care lucrează de acasă, reducerea temporară a limitelor de viteză pe autostrăzi şi reducerea călătoriilor cu avionul.
El a avertizat că cel puţin 40 de active energetice din regiunea Golfului au fost grav sau foarte grav avariate, astfel încât nici măcar încetarea conflictului nu ar restabili imediat aprovizionarea cu energie.
Birol a afirmat că, în cele două crize din 1973 şi 1979, s-au pierdut aproximativ 5 milioane de barili de petrol pe zi. Invazia rusă din 2022 asupra Ucrainei a eliminat aproximativ 75 de miliarde de metri cubi (bcm) de gaze naturale de pe pieţele internaţionale.
Însă criza actuală, care a început cu atentatele cu bombă împotriva regimului de la Teheran din 28 februarie, a reprezentat deja o pierdere de 11 milioane de barili de petrol pe zi şi aproximativ 140 bcm de gaz.
Înaintea întâlnirilor cu prim-ministrul australian, Anthony Albanese, Birol a declarat jurnaliştilor: „Această criză, în starea actuală a lucrurilor, reprezintă două crize petroliere şi o criză a gazelor naturale puse laolaltă.”
Pe 11 martie, Birol a supravegheat eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice, cea mai mare măsură de urgenţă din istoria sa.
La începutul anului 2026, pe pieţele mondiale de petrol exista un surplus, dar atacurile asupra navelor din Strâmtoarea Ormuz, prin care se transportă aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol, au provocat penurii şi anxietăţi crescânde în întreaga lume.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a acordat Iranului 48 de ore pentru a redeschide strâmtoarea pentru navigaţie în weekend, avertizând că Teheranul se va confrunta cu distrugerea infrastructurii sale energetice dacă nu va acţiona. Termenul limită urmează să expire luni seara târziu.
Birol a afirmat că regiunea Asia-Pacific a fost grav afectată de închiderea strâmtorii. „Cea mai importantă soluţie la această problemă este redeschiderea Strâmtorii Ormuz”, a spus Birol.
Ca răspuns la ameninţarea lui Trump, armata iraniană a declarat că va viza infrastructura energetică şi de desalinizare „aparţinând SUA şi regimului din regiune”.
Trump a criticat membrii NATO, precum şi Australia, Japonia şi Coreea de Sud pentru că nu au oferit asistenţă în strâmtoare. Duminică, Japonia a declarat că ar putea lua în considerare desfăşurarea forţelor sale militare pentru operaţiuni de deminare, în cazul în care se va ajunge la un armistiţiu.
Birol a declarat că se consultă cu liderii mondiali din Asia, Europa şi America de Nord cu privire la o altă posibilă eliberare a rezervelor de petrol de urgenţă, menţionând că măsura iniţială a reprezentat doar 20% din stocurile totale, transmite Guardian.
„Dacă este necesar, putem introduce mai mult petrol pe pieţe, atât ţiţei, cât şi produse petroliere”, a spus el. „Eliberarea stocurilor noastre va contribui la calmarea pieţelor, dar aceasta nu este soluţia. Va trebui doar să reducă impactul negativ asupra economiei.”
El a refuzat să precizeze ce ar putea declanşa o nouă eliberare. „Vom analiza condiţiile. Vom analiza pieţele evaluate şi vom discuta cu ţările noastre membre.”
Întrebat dacă ţările care adoptă poziţii defensive în ceea ce priveşte propriile rezerve de combustibil reprezintă o preocupare pentru economia mondială, Birol a spus că astfel de măsuri constituie o problemă în ţările asiatice. Modificările în aprovizionarea cu motorină şi combustibil pentru avioane se resimt în Europa, dar creşterea producţiei de petrol din Canada şi Mexic ar fi de ajutor.
El a spus: „Cred că nicio ţară nu va fi imună la efectele acestei crize dacă aceasta continuă să evolueze în această direcţie, aşa că este nevoie de eforturi la nivel global.”
