Iranul este dispus să permită navelor japoneze să treacă prin Strâmtoarea Ormuz, în plus faţă de cele chineze şi indiene

Deşi decizia Iranului de a închide Strâmtoarea Ormuz ca răspuns la campania de bombardamente americano-israeliană era de înţeles – la urma urmei, este cea mai importantă pârghie de care mai dispune această ţară controlată de Garda Revoluţionară Islamică (este cu siguranţă mai uşor de înţeles decât bombardarea tuturor vecinilor săi din Golf, ceea ce i-ar fi împins de la o poziţie neutră la una ferm anti-iraniană) a existat întotdeauna o mică eroare în calculele Teheranului: aşa cum am arătat în ziua în care a izbucnit războiul, cei mai mari clienţi ai naţiunilor exportatoare din Golf sunt, de departe, China, India, Coreea şi Japonia, şi anume ţări asiatice care – cu excepţia Japoniei – nu sunt deloc aliate ale SUA, scrie Zerohedge.
Prin urmare, ţările care ar fi fost cel mai grav afectate erau acele naţiuni din zona Pacificului care cumpărau zilnic milioane de barili de petrol de la ţările din Golf înainte de război şi care acum constată că petrolul este blocat pe termen nedeterminat în spatele strâmtorii.
Nicăieri acest impact asimetric nu a fost mai evident decât în preţul sortimentelor din bazinul asiatic, precum Dubai şi Oman, care au atins joi un record de 170 de dolari, înainte de a se retrage modest la 160 de dolari, în timp ce, în acelaşi timp, Brentul, cu pondere mare în Europa, s-a tranzacţionat în jurul valorii de 110 dolari, iar ţiţeiul WTI, care alimentează în principal SUA, se tranzacţionează puţin sub 100 de dolari.
Prin urmare, nu este deloc surprinzător faptul că, deşi din punct de vedere ideologic ar putea susţine Iranul, cei mai mari clienţi asiatici din Golf se confruntă brusc cu prăbuşirea pieţelor bursiere şi cu o stagflaţie brutală.
Acesta este şi motivul pentru care, în timp ce atenţia lumii s-a concentrat asupra atacurilor zilnice din ce în ce mai intense din Golf, care săptămâna trecută au paralizat aprovizionarea globală cu GNL pentru mai mulţi ani – lovind încă o dată lanţurile de aprovizionare asiatice mult mai puternic decât pe cele americane, care de ani de zile se scaldă în gaze naturale –, a avut loc o operaţiune furioasă pe canale neoficiale pentru a permite trecerea tancurilor aparţinând ţărilor asiatice menţionate.
Mai precis, vineri seara, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a declarat că ţara sa era pregătită să faciliteze trecerea navelor japoneze prin Strâmtoarea Ormuz după consultări între oficialii celor două ţări, potrivit Kyodo News.
„Nu am închis strâmtoarea. Este deschisă”, a declarat Araghchi într-un interviu telefonic acordat vineri Kyodo News. El a subliniat, de asemenea, că Iranul, care a fost atacat de Statele Unite şi Israel la sfârşitul lunii februarie, caută „nu un armistiţiu, ci o încetare completă, cuprinzătoare şi durabilă a războiului”.
Araghchi a spus că Iranul nu a închis această cale navigabilă strategică, dar a impus restricţii navelor aparţinând ţărilor implicate în atacurile împotriva Iranului, oferind în acelaşi timp asistenţă celorlalte ţări, pe fondul preocupărilor sporite legate de securitate. El a adăugat că Iranul este pregătit să asigure trecerea în siguranţă a ţărilor precum Japonia, dacă acestea se coordonează cu Teheranul.
Japonia depinde de Orientul Mijlociu pentru peste 90% din importurile sale de ţiţei, cea mai mare parte a acestora trecând prin strâmtoare.
Araghchi a făcut aceste declaraţii într-un interviu acordat vineri agenţiei de ştiri japoneze, a precizat Kyodo. Japonia depinde în mare măsură de Orientul Mijlociu pentru importurile sale de petrol. Războiul din Iran a determinat această ţară asiatică să elibereze petrol din rezervele sale în această lună.
Araghchi, fost ambasador în Japonia, a purtat discuţii telefonice cu Motegi de două ori de la lansarea atacurilor asupra Iranului, pe 28 februarie. Înaltul diplomat iranian a declarat că a discutat cu Motegi despre trecerea navelor japoneze prin strâmtoare.
În cea mai recentă conversaţie a lor, de la începutul săptămânii, Motegi a îndemnat Iranul să asigure siguranţa tuturor navelor din strâmtoare.
La Tokyo, un oficial al Ministerului Afacerilor Externe a declarat că Japonia va evalua cu atenţie remarca lui Araghchi, adăugând că, chiar dacă navele japoneze vor putea trece, creşterea preţurilor la energie va persista.
Un oficial al guvernului japonez a declarat că „negocierea directă cu partea iraniană” este „cea mai eficientă modalitate” de a ridica blocada strâmtorii, subliniind totodată necesitatea de a evita provocarea Statelor Unite.
Posibila detensionare survine în contextul în care Japonia a fost, de asemenea, supusă presiunilor din partea preşedintelui american Donald Trump pentru a contribui la securizarea strâmtorii.
La o întâlnire faţă în faţă cu preşedintele, la începutul acestei săptămâni, la Washington, prim-ministra japoneză Sanae Takaichi i-a explicat limitele legale ale implicării Japoniei în astfel de eforturi. În acelaşi timp, ea a subliniat punctele de acord, inclusiv angajamentul de a importa mai mult petrol din SUA şi de a coopera în domeniul dezvoltării rachetelor.
Dar nu este vorba doar de Japonia. În ultimele zile, nave din ţări precum India, Pakistan şi Turcia au traversat, de asemenea, strâmtoarea. Reamintim că toate navele care arborează pavilionul naţional chinez sunt libere să treacă prin Strâmtoarea Ormuz, întrucât Beijingul rămâne singura sursă de finanţare a Teheranului.
Un alt indiciu că poziţia Iranului faţă de blocada Strâmtorii Ormuz se relaxează este faptul că Marina iraniană a ghidat săptămâna trecută un petrolier indian cu gaz petrolier lichefiat prin Strâmtoarea Ormuz, permiţând navei să treacă pe o rută aprobată în prealabil, în urma demersurilor diplomatice ale New Delhi, potrivit unui ofiţer superior de la bordul navei.
După cum relatează Bloomberg, ofiţerul a solicitat să rămână anonim, întrucât echipajului navei sale — una dintre cele două nave indiene care au efectuat traversarea — nu i s-a permis să vorbească cu mass-media. Relatarea sa pare să confirme opiniile analiştilor conform cărora Teheranul încearcă să impună un sistem de control al traficului prin strâmtoare, permiţând trecerea în siguranţă a navelor prietenoase, în timp ce le lasă pe celelalte cu teama de a fi atacate.
În ultima săptămână, mai multe nave au tranzitat printr-o trecere îngustă dintre insulele iraniene Larak şi Qeshm şi au navigat aproape de coasta iraniană.
Ofiţerul de pe nava indiană de transport de GPL a refuzat să ofere detalii specifice despre ruta lor. Au călătorit cu sistemul de identificare automată (AIS) oprit, potrivit ofiţerului şi datelor AIS analizate de Bloomberg, repornindu-l după ce au ajuns în siguranţă în Golful Oman.
Ofiţerul a spus că nava nu a putut utiliza nici GPS-ul, care a fost supus unor interferenţe pe scară largă de la începutul conflictului. Asta a însemnat că traversarea a durat cu câteva ore mai mult decât de obicei.
În timpul traversării, nava ofiţerului a fost în contact radio cu marina iraniană, a spus el. Iranienii au notat detalii despre pavilionul navei, numele acesteia, porturile de origine şi de destinaţie, precum şi naţionalitatea membrilor echipajului – toţi fiind indieni – şi i-au ghidat pe un curs convenit.
Înainte de a intra în strâmtoare săptămâna trecută, marinarii de la bordul petrolierului LPG şi-au pregătit plutele de salvare, a spus ofiţerul. Aceştia erau ancoraţi în Golful Persic de aproximativ 10 zile când li s-a comunicat în dimineaţa zilei de vineri, 13 martie, că li s-a acordat permisiunea de a efectua tranzitul în acea noapte. Pe partea cealaltă a strâmtorii, navele marinei indiene îi aşteptau pentru a-i escorta, cu steagul naţional arborat mai sus decât de obicei, a spus ofiţerul. De atunci, nava a navigat spre India.
Anil Trigunayat, fost ambasador al Indiei în Iordania şi Libia, a declarat că faptul că India a reuşit să asigure o trecere în siguranţă arată că diplomaţia este posibilă. „Nici Iranul nu ar dori să rupă relaţiile cu toată lumea în acest moment”, a spus el. „India, dacă este necesar, poate juca şi rolul de interlocutor. Aceşti factori au condus în mod colectiv la obţinerea acestei oportunităţi de către India.”
Sâmbătă, WSJ a raportat că prim-ministrul indian Narendra Modi a declarat că a reiterat importanţa menţinerii deschise a rutelor maritime internaţionale în timpul unei convorbiri telefonice cu preşedintele iranian Masoud Pezeşkian.
Modi a declarat într-o postare pe reţelele de socializare sâmbătă că a condamnat atacurile asupra infrastructurii critice din regiune, despre care a spus că ameninţă stabilitatea şi perturbă lanţurile de aprovizionare globale. De asemenea, el „a reiterat importanţa protejării libertăţii de navigaţie şi a asigurării faptului că rutele maritime rămân deschise şi sigure”, se arată în postare.
În timp ce două petroliere sub pavilion indian au traversat strâmtoarea în urmă cu aproximativ o săptămână, India negociază acum ca mai multe nave să poată traversa, au declarat oficiali ai guvernului maritim indian pentru The Wall Street Journal, şi într-adevăr, peste noapte s-au primit rapoarte conform cărora alte două petroliere de GPL au traversat strâmtoarea sub protecţia marinei indiene.
Ameninţările Iranului la adresa navelor care traversează strâmtoarea conferă guvernului de la Teheran un avantaj asupra pieţelor energetice globale, determinând creşterea preţurilor şi generând temeri privind penuria de petrol, gaze naturale, combustibil pentru gătit şi îngrăşăminte.
Aproximativ o cincime din petrolul mondial trece în mod normal prin acest canal. De la începutul războiului, la sfârşitul lunii februarie, mai multe nave au fost lovite de rachete sau drone în strâmtoare, cel puţin doi marinari au murit, iar costurile asigurărilor au crescut vertiginos. Au existat rapoarte conform cărora Iranul a minat calea navigabilă.
„Se pare că Iranul permite anumitor nave să tranziteze Ormuz după o verificare care are loc în timpul tranzitului navelor în apele iraniene”, a declarat Martin Kelly, şeful departamentului de consultanţă al EOS Risk Group. „Deşi navelor li se permite tranzitul, acest lucru este în mare parte doar în beneficiul Iranului.”
Ceea ce este de aşteptat până când se va ajunge la un fel de acord de încetare a focului sau până când guvernul iranian va capitula. Dar chiar dacă trecerea rămâne limitată, principalii transportatori care trec prin strâmtoare sunt deja naţiuni considerate fie deschis prietenoase cu Iranul, precum China, fie cvasi-prietenoase, precum India şi, acum, Japonia.
Ceea ce înseamnă că un procent semnificativ din navele care altfel ar fi blocate de Iran pot trece, iar limitarea reală a trecerii petrolului şi a GNL este mult mai mică decât raportează mass-media mainstream.