Coşmarul miliardarilor AI. Ce i-a făcut pe Bezos, Musk şi Altman să-şi schimbe brusc discursul despre inteligenţa artificială

Se pare că a le spune muncitorilor lumii să se pregătească pentru o distopie plină de sărăcie şi alienare nu este cea mai inteligentă modalitate de a-ţi promova noua tehnologie revoluţionară.

Pe măsură ce centrele de date sunt închise de mulţimi furioase, iar camerele de supraveghere bazate pe AI sunt smulse de pe stâlpii lor, miliardarii şi directorii din industria tehnologică încep să realizeze că masele, în linii mari, nu sunt de acord cu planul lor de a automatiza lumea prin inteligenţă artificială. Nu neapărat pentru că oamenii care muncesc îşi doresc să rămână înlănţuiţi de sistemul de angajare bazat pe salariu, ci pentru că au nevoie de aceste locuri de muncă pentru a avea speranţă că vor putea mânca, merge la doctor şi dormi sub un acoperiş.

În locul entuziasmului lipsit de tact pe care îl auzeam odinioară despre potenţialul AI, aceste figuri bogate şi influente îşi temperează acum discursul, cerând măsuri de politică publică menite să-i ajute pe lucrători să traverseze furtuna AI — sau poate să prevină o revoltă violentă condusă de cei mulţi care şi-au pierdut locurile de muncă, scrie Futurism.

De exemplu, preşedintele executiv al Amazon, Jeff Bezos — pentru a cărui avere netă un lucrător american obişnuit ar trebui să muncească circa 3,8 milioane de ani pentru a o câştiga de unul singur — şi-a împărtăşit recent noua convingere potrivit căreia cei aflaţi în jumătatea inferioară a distribuţiei veniturilor din SUA nu ar trebui să plătească impozit federal pe venit.

„Aţi putea dubla taxele pe care le plătesc eu şi tot nu l-ar ajuta pe acel profesor din Queens”, a spus el, prezentând impozitul federal pe venit drept principalul obstacol pentru familiile din clasa muncitoare (deşi a început să-şi plătească partea în ultimii ani, Bezos a plătit 0 dolari impozit federal pe venit în 2007 şi 2011, când era deja multimiliardar).

Între timp, Elon Musk a avansat ideea unui „venit universal ridicat” („universal high income”), o variaţie a conceptului bine-cunoscut de venit de bază universal, în cadrul căruia guvernul acordă populaţiei plăţi menite să acopere costul vieţii (din câte putem înţelege, singura diferenţă este că versiunea lui Musk ar fi susţinută de roboţi umanoizi care creează o abundenţă economică radicală).

Directorul general al OpenAI, Sam Altman, are idei similare, precum un „calcul universal de bază” („universal basic compute”), în care venitul fiecărei persoane ar corespunde unei cote din veniturile companiei sale — ceea ce ar face, în mod convenabil, ca ChatGPT să devină cel mai important chatbot AI de pe planetă.

Există însă şi o altă opţiune pe care niciunul dintre ei nu pare să o promoveze: dacă AI este atât de disruptivă pe cât spun ei, există întotdeauna posibilitatea de a opri totul. Faptul că nici măcar nu iau în considerare această alegere sugerează că apelurile lor către masele care muncesc nu sunt făcute cu bună-credinţă — lucru care, în acest moment, ar trebui să fie evident pentru aproape toată lumea.