Care e planul de rezervă pentru aderarea Ucrainei la UE. Bruxelles-ul caută soluţii să depăşească veto-ul Ungariei

Premierul pro-rus al Ungariei, Viktor Orban, este de multă vreme o sursă de probleme pentru Ucraina, iar acum situaţia devine din ce în ce mai critică. Propaganda de stat ungară promovează naraţiunea conform căreia aderarea Ucrainei la UE va distruge statul ungar. Astfel, Orban – care blochează apropierea Ucrainei de UE – este prezentat ca fiind singurul care poate „salva” Ungaria, potrivit publicaţiei European Pravda.

Orice decizie privind extinderea UE, chiar şi una tehnică, necesită consens. Veto-ul Ungariei a deraiat începutul planificat al negocierilor de aderare, iar Orban poate bloca Ucraina atât timp cât doreşte.

Primele măsuri juridice în cadrul acestui plan au fost deja luate săptămâna trecută de Ucraina şi UE, deşi ambele părţi preferă să nu vorbească public despre ele.

Totuşi, partea principală a „Planului B”, pe care Bruxelles-ul îl numeşte „negocieri paralele”, urmează să fie pusă în aplicare. Cel mai probabil, aceasta va începe abia în august sau septembrie, după epuizarea tuturor încercărilor de a-l convinge pe Orban.

Acest plan este departe de a fi perfect, iar unele surse din European Pravda îl consideră chiar periculos. De exemplu, nu există certitudinea că, după izolarea Ungariei, celelalte 26 de state membre ale UE vor rămâne alături de Ucraina. Există şi riscul ca Ungaria să conteste procesul în instanţă. Şi, cel mai important, „negocierile paralele” nu ar avea aceeaşi valoare juridică precum un proces standard de aderare. Din acest motiv, mulţi diplomaţi – atât din Ucraina, cât şi din UE – sunt în prezent sceptici în privinţa ideii.

Totuşi, dacă Ungaria îşi menţine veto-ul, acest „Plan B” ar putea deveni soluţia de rezervă necesară.

European Pravda a vorbit cu peste 10 oficiali din UE, state membre şi Ucraina şi dezvăluie detalii, provocări şi avantaje ale acestui „Plan B” pe drumul Ucrainei spre UE.

Este cheia în mâinile Ungariei?

Pe 9 mai, şefa diplomaţiei UE, Kaja Kallas, a vizitat oraşul ucrainean Liov. Răspunzând unei întrebări din partea European Pravda, ea a recunoscut că UE se pregăteşte pentru un veto ungar de durată şi lucrează la un plan pentru a-l ocoli:

„UE lucrează la un Plan B în cazul în care Planul A eşuează, dar nu-l voi divulga. Procesul este încă în desfăşurare”, a declarat ea.

Aceasta contrazice poziţia oficială a Bruxelles-ului şi a mai multor capitale europene, care susţin linia: extinderea UE urmează principiul unanimităţii şi nu există loc pentru compromis.

„Nu există Plan B pentru unanimitate”, a declarat ferm un diplomat dintr-un stat-cheie al UE.

„Pot avea loc unele procese tehnice sau discuţii, dar din punct de vedere juridic, acestea nu au nicio valoare”, a adăugat un alt reprezentant european.

Totuşi, este posibil ca atât Kallas, cât şi opozanţii săi să aibă dreptate în acelaşi timp.

Comisia Europeană vede o modalitate de a ocoli Ungaria, dar consideră că acest lucru poate fi realizat fără a submina autoritatea statelor membre.

Potrivit a două surse, ideea „Planului B” a apărut în cadrul Direcţiei Generale pentru Vecinătate şi Negocieri de Extindere a Comisiei Europene. Iniţial, Ucraina a respins ideea, deoarece prezenta probleme serioase. Ulterior, la iniţiativa unui stat membru UE, propunerea a fost revizuită. Acum se află în discuţie, dar nu a fost încă aprobată.

Un plan de salvare pentru integrarea europeană a Ucrainei

„Planul B” poate fi activat doar atunci când devine clar pentru toţi că Orban nu va ceda şi va continua să blocheze drumul Ucrainei spre UE, cel puţin până la alegerile din Ungaria din aprilie 2026. Dacă acest blocaj persistă, UE ia în calcul ruperea „pachetului Ucraina–Moldova” şi începerea negocierilor de aderare doar cu Moldova.

Motivul îl reprezintă alegerile parlamentare din Moldova, din septembrie. Dacă Moldova rămâne blocată, acest lucru ar garanta înfrângerea partidului proeuropean PAS, care şi-a construit campania pe promisiunea unei aderări rapide la UE. Ţările UE sunt interesate să ajute Moldova să-şi păstreze guvernul pro-european.

Avansul rapid al Moldovei către UE, în timp ce Ucraina rămâne blocată, nu ar frustra doar ucrainenii. Ar transmite şi un mesaj că „Bruxelles-ul a decis să abandoneze Ucraina”. Această naraţiune ar fi amplificată de sceptici şi de propaganda rusă. Ar încetini şi mai mult reformele în Ucraina şi ar putea chiar duce la regres, împingând ţara şi mai înapoi în procesul de aderare.

S-ar crea astfel un cerc vicios.

Bruxelles-ul înţelege că, pentru a preveni aceste consecinţe, trebuie să ofere Ucrainei o formă de compensaţie. Aşa a apărut „Planul B”.

Ideea este să se utilizeze flexibilitatea existentă în dreptul UE pentru a aproba toate măsurile tehnice şi juridice posibile fără consimţământul Ungariei. Iar în domeniile unde este necesară unanimitatea, cele 26 de state membre UE ar desfăşura „negocieri paralele” cu Ucraina, ideal sincronizate cu cele ale Moldovei, pentru a menţine aparenţa că ţările încă avansează împreună.

Ce se poate face fără Ungaria?

Fără Ungaria, negocierile oficiale de aderare cu Ucraina nu pot fi deschise. Cu toate acestea, este posibil să se emită o declaraţie oficială, semnată de cele 26 de state membre ale UE, prin care se recunoaşte că Ucraina a încheiat pregătirile necesare şi că întreaga UE – cu excepţia Ungariei – este pregătită să desfăşoare negocieri cu Kievul pe capitolele relevante.

Declaraţii similare ar putea fi făcute şi în alte etape ale procesului de negociere.

UE are chiar autoritatea de a convoca Conferinţe Interguvernamentale (IGC) cu Ucraina. Acestea sunt organisme de lucru ale extinderii, ale căror decizii sunt esenţiale. Cadrul de negociere aprobat de UE nu acordă Ungariei drept de veto asupra convocării acestor conferinţe.

Totuşi, în cazul Ucrainei, aceste conferinţe nu ar putea lua decizii cu caracter juridic obligatoriu, ci doar politic.

Ideea este că, în cele din urmă (când conducerea Ungariei îşi schimbă poziţia sau regimul Orban este înlăturat), Ucraina va putea recupera rapid întârzierea.

Până la urmă, esenţa integrării în UE o reprezintă reformele.

Derularea unor „negocieri paralele” i-ar permite Ucrainei să aibă un plan de reforme prioritare, aprobat de UE, chiar şi fără implicarea Ungariei – şi să le adopte în parlament.

Aceasta ar ajuta şi la contracararea argumentelor euroscepticilor.