Barometrul Naţional al Tinerilor. "Datele dezvăluie realităţi tulburătoare, prea puţin cunoscute şi dezbătute" [SONDAJ]
Sociologul Remus Ştefureac prezintă Barometrul Naţional al Tinerilor, un sondaj reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia României cu vârstă de 18-35 de ani, realizat de INSCOP Research la solicitarea grupului Greens/EFA din Parlamentul European.
„Datele dezvăluie realităţi tulburătoare, prea puţin cunoscute şi dezbătute, ceea ce reflectă interesul cronic scăzut al societăţii, al decidenţilor faţă de problemele tinerilor: pauperizarea extinsă, polarizare, deficitul de locuinţe, locuri de muncă, sănătate mintală, sănătate reproductivă, siguranţa publică, violenţa în familie.
Este o ocazie foarte bună de a începe o dezbatere naţională extinsă în vederea unor schimbări structurale ale politicilor publice dedicate tinerilor.
Vorbim de aproape un sfert din populaţia adultă a României ignorată şi marginalizată sistematic în ultimele trei decenii în care singura soluţie de supravieţuire pentru prea mulţi tineri a fost emigraţia masivă. Toate în condiţiile în care mare majoritate a tinerilor sunt ataşaţi de România şi chiar nu mai mai vor să părăsească ţara”, a scris Remus Ştefureac pe Facebook.
Direcţia ţării
25.8% dintre români cred că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcţie bună. 65.2% sunt de părere că lucrurile merg într-o direcţie greşită, iar 9% nu ştiu sau nu răspund.
Sunt optimişti cu privire la direcţia ţării mai ales: tinerii între 18 şi 24 de ani, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din mediul urban, cei cu venit ridicat. Sunt pesimişti cu privire la direcţia ţării în special: persoanele cu educaţie primară, locuitorii din mediul rural, cei cu venit redus.
Pondere cheltuieli în bugetul lunar
Întrebaţi care dintre cheltuieli le afectează cel mai mult bugetul lunar, 35.7% dintre respondenţi au indicat cheltuielile cu alimentele, 27.1% pe cele cu energia, iar 15.5% cheltuielile cu chiria. 5.6% declară că transportul le afectează cel mai mult bugetul, în timp ce 4.8% menţionează sănătatea şi 2.7% educaţia. 4.8% indică alte tipuri de cheltuieli, iar 2.5% afirmă că nicio categorie nu le afectează semnificativ bugetul lunar. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.4%.
Deţinere locuinţă personală
38.1% dintre participanţi afirmă că deţin o locuinţă în proprietate personală, în timp ce 61.8% neagă acest lucru. 0.1% nu ştiu sau nu răspund.
Afirmă că deţin o locuinţă în proprietate personală în special: tinerii între 25 şi 35 de ani, persoanele cu educaţie primară şi superioară, cei cu venit ridicat. Spun că nu deţin o locuinţă în proprietate personală mai ales: tinerii între 18 şi 24 de ani, persoanele cu educaţie medie, locuitorii din Bucureşti, cei cu venit scăzut.
Situaţie locativă actuală
36.6% din totalul respondenţilor spun că în prezent stau cu părinţii/socrii/familia extinsă, 19.2% locuiesc în chirie, 3% la o gazdă, 1.2% într-o locuinţă socială, iar 1% stau într-un cămin studenţesc/internat. 0.6% indică altă variantă, iar 0.3% nu ştiu sau nu răspund.
Locuinţa în următorii 5 ani
Întrebaţi cum cred că va fi situaţia lor de locuire în următorii cinci ani, 58.9% dintre respondenţi sunt de părere că vor locui în propria locuinţă/proprietate personală, 18.8% în chirie, 14.4% cu părinţii/familia, 1% într-o locuinţă socială, 0.8% la o gazdă, iar 0.8% într-un cămin studenţesc sau internat. 1.1% indică altă variantă, iar 4.2% nu ştiu sau nu răspund.
Loc de muncă
56.7% dintre participanţi au în prezent un loc de muncă, pe când 43.2% nu sunt angajaţi. Ponderea non-răspunsurilor este de 0.1%.
Au în prezent un loc de muncă mai ales: tinerii între 25 şi 35 de ani, bărbaţii, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare, cei cu venit ridicat. Nu sunt în prezent angajaţi în special: tinerii sub 25 de ani, femeile, persoanele cu educaţie primară, locuitorii din mediul rural, cei cu venit redus.
Salariul raportat la costul vieţii
27.5% dintre participanţii la sondaj sunt de părere că locul lor de muncă este bine plătit raportat la costul vieţii din România. 28.3% consideră opusul, iar 0.9% nu ştiu sau nu răspund.
Sunt de părere că salariul lor este bine plătit raportat la costul vieţii în special: bărbaţii, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare, cei cu venit ridicat. Consideră că salariul lor nu este suficient raportat la costul vieţii mai ales: tinerii între 25 şi 35 de ani, bărbaţii, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mic, cei cu venit mediu.
Căutare loc de muncă
28.8% dintre cei intervievaţi intenţionează să îşi caute un loc de muncă în următorul an în România. 13.6% nu îşi propun acest lucru, iar 0.7% nu ştiu sau nu răspund.
Obstacole în căutarea locului de muncă
43.6% dintre tineri menţionează ca principalul obstacol pe care îl întâmpină în găsirea unui loc de muncă salariile prea mici, 25.6% lipsa de experienţă/vechime, 8.7% lipsa oportunităţilor în zona în care locuiesc, 8% lipsa locurilor de muncă în domeniul dorit, 4.4% lipsa informaţiilor despre locurile de muncă disponibile, iar 3.8% contractele instabile (perioadă determinată, fără beneficii). 2.5% indică discriminarea (sex, etnie etc.), iar 2.4% menţionează alt motiv. 0.8% nu ştiu sau nu răspund.
Munca în străinătate
27.5% dintre respondenţi consideră în foarte mare măsură că munca în străinătate reprezintă o soluţie pentru îmbunătăţirea nivelului de trai. 38.7% cred acest lucru în destul de mare măsură, 16.8% în destul de mică măsură, iar 13.8% în foarte mică măsură sau deloc. 3.2% nu ştiu sau nu răspund.
Consideră în mare măsură că munca în străinătate reprezintă o soluţie pentru îmbunătăţirea nivelului de trai mai ales: tinerii sub 25 de ani, persoanele cu educaţie primară, locuitorii din mediul rural, cei cu venit redus. Cred în mică măsură acest lucru în special: tinerii între 25 şi 35 de ani, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti, cei cu venit ridicat.
Intenţie plecare în străinătate
27.6% dintre cei chestionaţi intenţionează să plece din ţară pentru o perioadă mai lungă în următoarele 12 luni pentru muncă sau studii, în timp ce 70.6% răspund negativ. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.8%.
Intenţionează să plece din ţară pentru o perioadă mai lungă în următoarele 12 luni pentru muncă sau studii în special: tinerii sub 25 de ani, bărbaţii, persoanele cu educaţie primară, locuitorii din mediul rural, cei cu venit redus. Nu au în intenţie acest lucru mai ales: tinerii între 25 şi 35 de ani, femeile, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare, cei cu venit ridicat.
Motivaţie plecare în străinătate
64.7% dintre tineri menţionează ca principalul motiv pentru care unii aleg să plece în străinătate dorinţa de a obţine un loc de muncă mai bine plătit, 10% din cauza corupţiei, iar 10% pentru a începe o viaţă nouă. 6.1% dintre respondenţi indică dorinţa de a beneficia de servicii publice mai bune (sănătate, educaţie, transport etc.), 3.2% teama că România nu va mai fi o ţară democratică, iar 1.5% frica de război. 1% precizează locuinţele mai accesibile, 2% alt motiv, iar 1.3% nu ştiu sau nu răspund.
Ce ar fi cel mai greu de lăsat în urmă în cazul emigrării
76.9% dintre participanţii la sondaj menţionează familia (părinţi, fraţi, bunici) ca fiind cel mai greu de lăsat în urmă dacă ar pleca din România. 10.7% indică ţara şi locurile familiare, sentimentul de acasă, 3.6% posibilitatea de a contribui la schimbare în România, 3.4% prietenii apropiaţi, în timp ce 2.9% declară că nu simt o legătură puternică cu România şi că nu le-ar fi greu să lase nimic în urmă. 1.5% precizează locul de muncă sau activitatea profesională, iar 0.8% indică altceva. Ponderea non-răspunsurilor este de 0.3%.
Bursă studenţească
57.3% dintre tineri consideră că o bursă studenţească ar trebui să acopere toate cheltuielile de trai ale unui student (cazare, hrană, transport), în timp ce 40.8% sunt de părerea contrarie, considerând că aceasta ar trebui să acopere doar o parte dintre cheltuieli. 1.8% nu ştiu sau nu răspund.
Dificultăţile studenţilor
31.2% dintre tineri consideră că principala dificultate cu care se confruntă un student în România este costul cazării sau al chiriei, 26.7% nevoia de a lucra pentru a-şi acoperi cheltuielile, iar 15.1% taxele universitare. 11.7% precizează costul pentru hrană şi produse de bază, 6.3% cheltuielile pentru materiale şi echipamente de studiu drept principala dificultate, iar 2.5% costul de transport. 2.4% menţionează altă dificultate, iar 4.1% nu ştiu sau nu răspund.
Măsuri pentru continuarea studiilor universitare
27.2% dintre cei chestionaţi consideră că sprijinul financiar pentru cazare (cămin sau chirie) ar fi cea mai utilă măsură pentru a sprijini continuarea studiilor universitare. 25.3% menţionează bursele mai mari, 24.7% posibilitatea de stagii plătite sau joburi part-time în cadrul facultăţii, 5.5% un program de cursuri şi examene mai flexibil, 5.3% ajutorul pentru costurile cu hrana (de ex. tichete masă), 4.1% transportul public gratuit, iar 3.3% mentoratul şi consilierea profesională. 1.7% menţionează altă variantă, iar 2.9% nu ştiu sau nu răspund.
Sănătatea mintală în ultimul an
39.9% dintre cei intervievaţi declară că, în ultimele 12 luni, s-au confruntat cu probleme legate de sănătatea mintală sau emoţională (stres puternic, anxietate, depresie, atacuri de panică sau alte dificultăţi). 58.7% afirmă că nu au întâmpinat astfel de probleme, iar 1.3% au preferat să nu răspundă. Nu există non-răspunsuri la această întrebare.
S-au confruntat în ultimul an cu probleme legate de sănătatea mintală sau emoţională în special: tinerii sub 25 de ani, femeile, locuitorii din Bucureşti, cei cu venit redus. Nu s-au confruntat cu astfel de probleme mai ales: tinerii între 25 şi 35 de ani, bărbaţii, locuitorii din mediul rural, cei cu venit ridicat.
Frecvenţa problemelor de sănătate mintală
28.6% dintre participanţi consideră că problemele de sănătate mintală sau emoţională sunt foarte frecvente în rândul tinerilor din România. 50.7% sunt de părere că sunt destul de frecvente, 10.2% destul de rare, în timp ce 7% cred că acestea sunt foarte rare/deloc. 3.5% nu ştiu sau nu răspund.
Consideră că problemele de sănătate mintală sau emoţională sunt frecvente în rândul tinerilor din România în special: tinerii între 25 şi 35 de ani, femeile, persoanele cu educaţie medie şi superioară, locuitorii din mediul urban, cei cu venit ridicat. Cred că problemele de sănătate mintală sau emoţională sunt rare mai ales: tinerii sub 25 de ani, bărbaţii, persoanele cu educaţie primară, locuitorii din mediul rural.
Terapie plătită de stat
84.4% dintre tineri consideră că statul ar trebui să acopere costul unui număr minim de şedinţe de terapie sau consiliere psihologică pe an pentru tineri, în timp ce 15.1% sunt de părerea contrarie. Ponderea non-răspunsurilor este de 0.5%
Obstacole consiliere psihologică
31.1% dintre respondenţi consideră că principalul obstacol pentru persoanele care au nevoie de consiliere psihologică sau terapie îl reprezintă costurile prea mari ale şedinţelor. 30.7% menţionează ruşinea sau teama de a fi judecaţi de alţii, 10.4% lipsa serviciilor gratuite sau accesibile în localitate, 10% neîncrederea în eficienţa terapiei, 7.9% lipsa specialiştilor, iar 6.8% lipsa de informaţii despre unde pot merge. 0.1% menţionează alt motiv, iar 3% nu ştiu sau nu răspund.
Consideră costurile prea mari ale şedinţelor drept principal obstacol în accesarea consilierii psihologice mai ales: femeile, locuitorii din urbanul mare, cei cu venit mai scăzut. Bărbaţii, persoanele cu educaţie superioară şi cei cu venit ridicat cred într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei că ruşinea sau teama de a fi judecaţi de alţii reprezintă principala barieră în accesarea terapiei.
Acces gratuit la servicii de sănătate reproductivă
12.6% dintre români consideră că femeile din România au acces la servicii de sănătate reproductivă (control ginecologic, contracepţie sau avort) în foarte mare măsură, 24.3% în destul de mare măsură, 26.1% în destul de mică măsură, iar 29.3% în foarte mică măsură sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 7.6%.
Consideră în mare măsură că femeile din România au acces la servicii de sănătate reproductivă în special: tinerii între 18 şi 24 de ani, persoanele cu educaţie primară, locuitorii din urbanul mic şi din mediul rural, cei cu venit redus. Cred acest lucru în mică măsură mai ales: femeile, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare, cei cu venit mai ridicat.
Acord avort
35.5% dintre respondenţi declară că sunt de acord cu avortul, în timp ce 58.4% sunt împotrivă. 6.1% nu ştiu sau nu răspund.
Sunt de acord cu avortul în special: tinerii între 18 şi 24 de ani, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din mediul urban, cei cu venit ridicat. Sunt împotriva acestui lucru mai ales: persoanele cu educaţie primară, locuitorii din mediul rural, cei cu venit redus.
Accesul la avort în spitalele publice
29.1% dintre participanţii la sondaj consideră că statul ar trebui să garanteze prin lege accesul la avort în spitalele publice. 5.7% sunt împotriva acestui lucru, iar 0.6% nu ştiu sau nu răspund.
Dintre cei care au declarat că sunt de acord cu avortul, 82.1% consideră că statul ar trebui să garanteze prin lege accesul la avort în spitalele publice, în timp ce 16.2% nu consideră acest lucru. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.8%. Sunt de acord cu garantarea prin lege a accesului la avort în spitalele publice mai ales: persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare, cei cu venit ridicat. Nu sunt de acord cu acest lucru în special persoanele cu educaţie primară şi cei cu venit mai redus.
Nivelul de siguranţă resimţit în spaţiile publice
21.3% dintre respondenţi afirmă că se simt în siguranţă în spaţiile publice (pe stradă, în metrou, în campus sau în mijloacele de transport în comun) foarte mult, 42.8% destul de mult, 20.7% destul de puţin, iar 14.6% foarte puţin sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 0.6%.
Se simt în siguranţă în spaţiile publice mai ales: bărbaţii, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din urbanul mare, cei cu venit redus. Nu se simt în siguranţă în special: femeile, persoanele cu educaţie primară, locuitorii din mediul rural, cei cu venit mai redus.
Protejarea victimelor violenţei în spaţii publice
23.4% dintre cei chestionaţi consideră că statul român protejează victimele violenţei, hărţuirii sau agresiunii în spaţiile publice, în timp ce 73.7% sunt de părerea contrarie. 2.8% nu ştiu sau nu răspund.
Consideră că statul român protejează victimele violenţei în spaţiile publice în special: bărbaţii, persoanele cu educaţie primară, locuitorii din urbanul mic, cei cu venit mai scăzut. Nu sunt de această părere mai ales: femeile, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti, cei cu venit mai ridicat.
Protejarea victimelor violenţei în familie
22% dintre respondenţi sunt de părere că statul român protejează suficient victimele violenţei domestice, ale hărţuirii sau ale agresiunii în mediul familial, în timp ce 75.7% consideră opusul. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.3%.
Sunt de părere că statul român protejează suficient victimele violenţei domestice în special: persoanele cu educaţie primară, locuitorii din mediul rural, cei cu venit redus. Sunt de părerea contrarie mai ales: femeile, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti, cei cu venit mai ridicat.
Extinderea conflictului din Ucraina
16.5% dintre cei intervievaţi se declară foarte îngrijoraţi de posibilitatea extinderii conflictului din Ucraina şi în România. 29% sunt destul de îngrijoraţi, 28.2% destul de puţin îngrijoraţi, în timp ce 25.2% nu sunt deloc îngrijoraţi. 1.1% nu ştiu sau nu răspund.
Se simt îngrijoraţi mai ales: femeile, persoanele cu educaţie primară, locuitorii din mediul rural, cei cu venit redus. Nu se simt îngrijoraţi în special: bărbaţii, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mic, cei cu venit ridicat.
Ameninţare România
32.7% dintre români menţionează corupţia şi lipsa de competenţă în instituţiile publice drept cea mai mare ameninţare pentru România în acest moment. 25% menţionează mersul economiei şi creşterea preţurilor, 17.2% dezinformarea şi propaganda în mediul online, 9.6% agresiunea Rusiei şi posibilitatea unui război în zonă, 6.4% problemele de sănătate publică (pandemii, epidemii), 4% migraţia şi refugiaţii, 2.7% schimbările climatice şi dezastrele naturale, iar 0.7% indică altceva. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.7%.
Mai ales bărbaţii, persoanele cu educaţie superioară şi locuitorii din urbanul mare indică drept principală ameninţare corupţia şi lipsa de competenţă în instituţiile publice. Menţionează mersul economiei şi creşterea preţurilor ca şi cea mai mare ameninţare în special: tinerii sub 25 de ani, persoanele cu educaţie primară, cei cu venit mai scăzut. Persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mic şi cei cu venit ridicat cred într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei că dezinformarea şi propaganda online reprezintă principala ameninţare.
Ajutor UE în caz de criză economică gravă
51.6% dintre români cred că Uniunea Europeană ar ajuta România în cazul unei crize economice grave, pe când 44.1% sunt de părerea contrarie. 4.3% nu ştiu sau nu răspund.
Cred că Uniunea Europeană ar ajuta România în cazul unei crize economice grave în special: tinerii sub 25 de ani, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din mediul urban, cei cu venit ridicat. Sunt de părerea contrarie mai ales: tinerii între 25 şi 35 de ani, persoanele cu educaţie primară şi medie, locuitorii din mediul rural, cei cu venit redus.
Apărare NATO în caz de atac militar
68.7% dintre respondenţi consideră că NATO ar apăra România în cazul unui atac militar, în timp ce 23.3% cred că nu. Ponderea non-răspunsurilor este de 8%.
Consideră că NATO ar apăra România în cazul unui atac militar în special: persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mic, cei cu venit ridicat. Nu cred acest lucru mai ales: cei cu educaţie primară, locuitorii din mediul rural, cei cu venit scăzut.
Nivelul de informare privind activitatea Parlamentului European
24.8% dintre cei chestionaţi cred că au suficiente informaţii despre activitatea Parlamentului European, în timp ce 74.5% neagă acest lucru. 0.7% nu ştiu sau nu răspund.
Suveranitatea României
56.8% dintre respondenţi consideră că proiectele legislative adoptate de Parlamentul European afectează suveranitatea României, în timp ce 34.6% nu cred acest lucru. 8.6% nu ştiu sau nu răspund.
Sunt de părere că proiectele legislative adoptate de Parlamentul European afectează suveranitatea României mai ales: tinerii între 25 şi 35 de ani, persoanele cu educaţie primară, locuitorii din mediul rural, cei cu venit redus. Nu consideră acest lucru în special: persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mic, cei cu venit ridicat.
Tradiţie vs. Schimbare
60.6% dintre respondenţi susţin schimbarea şi ideile noi, în timp ce 36.7% preferă lucrurile aşa cum sunt şi tradiţiile. 2.7% nu ştiu sau nu răspund.
Susţin schimbarea şi ideile noi mai ales: femeile, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare, cei cu venit ridicat. Preferă lucrurile aşa cum sunt şi tradiţiile în special: persoanele cu educaţie primară, locuitorii din mediul rural, cei cu venit scăzut.
Orientare politică
29.8% dintre cei chestionaţi consideră că li se potriveşte cel mai bine orientarea politică de centru-stânga (echilibru între economia de piaţă şi protecţia socială), 29% de dreapta (stat minim implicat, taxe reduse, responsabilitate individuală), 15.9% de stânga (stat implicat, accent pe egalitate), iar 13.7% de centru-dreapta (iniţiativă privată şi politici sociale echilibrate). Ponderea non-răspunsurilor este de 11.6%.
„Datele au fost culese în perioada 20 octombrie – 5 noiembrie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului fiind de 1.100 de persoane.
Eşantionul este reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta între 18 şi 35 de ani.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%. Datele au fost prezente public ieri în cadrul unui eveniment public organizat de vicepreşedintele Parlamentului European, Nicu Ştefănuţă, cu participarea a peste 100 de tineri activi, deştepţi foc şi implicaţi în probelemele comunităţii”, a declarat Remus Ştefureac.
