Banca Japoniei majorează dobânda de politică monetară la 0,75%, nivel nemaiîntâlnit în trei decenii

Banca Japoniei (Bank of Japan, BOJ) a decis vineri, 19 decembrie 2025, o creştere a ratei de referinţă a dobânzii la 0,75%, echivalentul celei mai ridicate cote din ultimii 30 de ani, marcând un moment semnificativ în procesul de retragere treptată a politicii monetare ultra-expansive care a dominat economia niponă de la începutul anilor ’90. Decizia reflectă angajamentul autorităţilor monetare japoneze de a normaliza politica monetară pe fondul persistenţei presiunilor inflaţioniste şi al unei evoluţii robuste a salariilor.

Motivaţia majorării

Într-o conferinţă de presă susţinută după decizia de politică monetară, guvernatorul Kazuo Ueda a subliniat că amânarea unei majorări acum ar putea conduce la necesitatea unor creşteri mult mai agresive în viitor, cu efecte adverse asupra economiei şi sistemului financiar. Oficialul a menţionat că rata actuală a inflaţiei pe baza indicelui preţurilor de consum din noiembrie se află încă în jurul valorii de 3% anual, peste ţinta oficială de 2% stabilită de BOJ.

Decizia a fost adoptată cu unanimitate de către comitetul de politică monetară al băncii, compus din nouă membri, punând capăt unei perioade de observare atentă şi de evaluare a impactului macroeconomic al unor factori externi, precum modificările tarifelor comerciale americane.

Context istoric şi raţiune economică

Rata de politică monetară de 0,75% nu mai fusese atinsă din 1995, când Japonia se confrunta cu consecinţele exploziei bulei speculative şi o lungă perioadă de deflaţie persistentă. Începând cu pandemia de COVID-19 şi până în 2024, politica monetară rămăsese extrem de acomodativă, ajungând chiar în teritoriu negativ pentru a stimula creditarea şi consumul, informează Financial Times.

Pe fondul unor salarii în creştere şi al unui excedent de cerere pe piaţa forţei de muncă, Banca Japoniei consideră că inflaţia poate rămâne la niveluri moderate, ceea ce justifică o apropiere prudentă de un cadru de politică monetară mai „normal”. Totuşi, oficialii au evitat să fixeze un orizont clar pentru următoarele majorări, subliniind că deciziile viitoare vor depinde de evoluţiile economice, ale preţurilor şi ale condiţiilor financiare.

Reacţia pieţelor şi efectele economice anticipate

Pieţele financiare globale au receptat în mare măsură decizia ca pe o mişcare previzibilă şi necesară. Indicele bursier Nikkei 225 a înregistrat aprecieri, iar randamentele titlurilor de stat japoneze pe 10 ani au urcat la nivele nemaiîntâlnite din 2006, peste 2%. Moneda naţională, yenul, însă, s-a depreciat iniţial în raport cu dolarul american, reflectând percepţia investitorilor că majorările vor fi lente şi că diferenţialele de dobândă vor continua să influenţeze cursurile valutare, conform celor relatate de AP News.

Creşterea dobânzilor va avea efecte directe asupra costului creditului pentru gospodării şi companii, ceea ce se traduce prin scumpirea împrumuturilor ipotecare şi a finanţărilor corporative. În acelaşi timp, economiile ar putea beneficia de randamente mai atractive la depozite, după o lungă perioadă în care dobânzile reale au fost negative.

Guvernul condus de prim-ministrul Sanae Takaichi a acceptat decizia băncii centrale, chiar dacă favorizează menţinerea unui mediu financiar acomodativ pentru susţinerea investiţiilor. Executivul şi-a ajustat poziţia după evaluarea riscului continuării deprecierii monedei naţionale, care ar putea alimenta şi mai mult inflaţia.

Perspectivele politicii monetare nipone

Economiştii sondaţi înaintea deciziei anticipau această majorare, iar o mare parte dintre aceştia estimează că dobânzile ar putea ajunge până la circa 1,00% până la finele anului viitor, în funcţie de evoluţia negocierilor salariale şi a indicatorilor macroeconomici, conform Reuters.

În concluzie, decizia Băncii Japoniei de a creşte dobânda cheie la 0,75% reprezintă un pas important spre normalizarea politicii monetare după decenii de stimulente fără precedent, în contextul unui echilibru delicat între controlul inflaţiei şi susţinerea creşterii economice.