UE renunţă la interdicţia din 2035 privind maşinile noi pe benzină şi motorină pentru a stimula industria auto

Producătorii de automobile şi susţinătorii lor au exercitat presiuni intense asupra Bruxelles-ului pentru a relaxa interdicţia în ultimul an, în contextul concurenţei acerbe din partea Chinei şi al trecerii mai lente decât se preconiza la vehiculele electrice (EV), scrie France24.

Şeful industriei UE, Stephane Séjourné, a insistat că ambiţiile ecologice ale blocului rămân intacte, prezentând un plan considerat „salvator” pentru industria auto europeană.

„Comisia Europeană a ales o abordare pragmatică şi în concordanţă cu obiectivele sale climatice”, a declarat acesta.

Interdicţia privind motoarele cu combustie internă a fost salutată ca o victorie importantă în lupta împotriva schimbărilor climatice atunci când a fost adoptată în 2023.

Însă producătorii de automobile şi susţinătorii acestora au făcut presiuni intense în ultimul an pentru ca Bruxelles-ul să o relaxeze, în contextul concurenţei acerbe din partea Chinei şi al trecerii mai lente decât se aştepta la vehiculele electrice.

Slăbirea interdicţiei este cel mai frapant rezultat al unei presiuni pro-business care a determinat UE să reducă o serie de legi de mediu în acest an, pe motiv că acestea riscă să afecteze creşterea economică.

În practică, producătorii de automobile vor putea în continuare să vândă un număr limitat de vehicule poluante – de la hibrizi plug-in la maşini diesel – după 2035.

Pentru a face acest lucru, vor trebui să compenseze emisiile nocive pentru planetă pe care aceste maşini le eliberează în atmosferă prin două tipuri de credite de carbon.

Primul va fi generat de utilizarea oţelului cu emisii reduse de carbon, fabricat în Europa, în producţia de automobile.

Al doilea tip nu va depinde de producătorii auto şi va fi legat de cantitatea de combustibili electronici şi biocombustibili pe care companiile energetice o pun pe piaţă în fiecare an.

Confruntată cu anunţuri de reduceri de personal şi închideri de fabrici în ultimul an, industria auto europeană – care angajează aproape 14 milioane de persoane şi reprezintă aproximativ 7 % din PIB-ul Europei – a susţinut că obiectivul pentru 2035 nu mai era realist.

Costurile iniţiale ridicate şi lipsa unei infrastructuri adecvate de încărcare în unele părţi ale uniunii formate din 27 de ţări înseamnă că consumatorii au fost reticenţi în a adopta vehiculele electrice, spun producătorii.

Puţin peste 16% din vehiculele noi vândute în primele nouă luni ale anului 2025 funcţionează cu baterii, potrivit cifrelor din industrie.

Marţi, cancelarul german Friedrich Merz a salutat slăbirea interdicţiei UE din 2035 privind maşinile noi pe benzină şi motorină, afirmând că „o mai mare deschidere faţă de tehnologie şi o mai mare flexibilitate sunt paşii corecţi”.

„Este bine că... Comisia deschide acum reglementarea în sectorul auto”, a declarat Merz într-un comunicat, adăugând că guvernul său va „examina în detaliu propunerile ample ale Comisiei Europene”.

Manfred Weber, liderul conservator al celui mai mare grup din Parlamentul European, a salutat noul obiectiv, afirmând că „interzicerea tehnologiilor” ar fi un cadou pentru populiştii de extremă dreapta.

Criticii, printre care Spania, Franţa şi ţările nordice, au avertizat că renunţarea la interdicţie riscă să încetinească trecerea la electricitate, subminând agenda verde a UE şi descurajând investiţiile în electrificare.

Franţa a criticat marţi decizia UE de a acorda producătorilor de automobile flexibilitate în ceea ce priveşte vânzarea de vehicule cu motor cu ardere internă după 2035, afirmând că speră să împiedice transformarea propunerii în lege.

„Regretăm flexibilitatea acordată pentru maşinile cu motor cu ardere internă”, a declarat ministra Mediului, Monique Barbut. „Vom face tot ce putem pentru ca această flexibilitate să fie eliminată” atunci când pachetul de sprijin pentru sectorul auto va fi supus aprobării statelor membre ale UE, a afirmat ea.

Grupul ecologist Greenpeace a criticat, de asemenea, „schimbarea de direcţie” a UE în ceea ce priveşte eliminarea treptată a autovehiculelor pe benzină şi motorină, acuzând blocul de „a bate un cal mort” prin deturnarea investiţiilor de la vehiculele electrice.

„Această politică industrială retrogradă este o veste proastă pentru locurile de muncă, calitatea aerului, climă şi ar încetini furnizarea de autovehicule electrice la preţuri accesibile”, a declarat directorul executiv al grupului în Germania, Martin Kaiser.

„A afirma că locurile de muncă şi inovaţiile de mâine se află încă în motoarele diesel sau pe benzină, când restul lumii s-a angajat într-o cursă industrială către baterii şi vehicule electrice, înseamnă a condamna industria auto franceză şi europeană la declin”, a declarat Neil Makaroff, director la Strategic Perspectives, un grup de reflecţie.

Comisia a dezvăluit, de asemenea, o serie de măsuri suplimentare pentru a sprijini sectorul auto, ca parte a unui pachet care necesită aprobarea Parlamentului European şi a statelor membre.

Până în 2035, producătorii de automobile vor beneficia de „supercredite” pentru maşinile electrice mici „accesibile” fabricate în UE, printr-un truc contabil care ar facilita atingerea obiectivelor de emisii.

Aceasta ar însemna că vânzările de maşini electrice cu o lungime mai mică de 4,2 metri vor fi luate în calcul de 1,3 ori, crescând astfel în mod artificial ponderea maşinilor cu emisii zero în flota unui producător auto.

Comisia a propus, de asemenea, reducerea obiectivului intermediar de emisii pentru 2030 pentru autoutilitare de la 50 la 40 % şi acordarea unui termen mai lung producătorilor de camioane pentru a-şi îndeplini propriul obiectiv pentru 2030, în conformitate cu o concesie anterioară acordată producătorilor auto.

Pentru a stimula vânzările de vehicule electrice, întreprinderile mijlocii şi mari vor fi obligate să-şi ecologizeze parcurile auto, care reprezintă în prezent aproximativ 60 % din vânzările de autoturisme noi în Europa.

Cel puţin 30 % din vehiculele noi achiziţionate de întreprinderi vor trebui să fie cu emisii zero sau cu emisii reduse, în conformitate cu obiective care vor diferi de la o ţară la alta, pragul fiind mai ridicat pentru ţările mai bogate.

În cele din urmă, UE va aloca 1,5 miliarde de euro pentru a sprijini producătorii europeni de baterii prin împrumuturi fără dobândă.

Transportul rutier reprezintă aproximativ 20% din totalul emisiilor care contribuie la încălzirea globală în Europa, iar 61% dintre acestea provin din ţevile de eşapament ale autoturismelor, potrivit UE.