Analiză ISW: Moscova transformă incidentul de la Galaţi într-un test pentru NATO

Dronele ruse au încălcat spaţiul aerian românesc de cel puţin 28 de ori (iar fragmente de drone au pătruns în România, se pare de până la 47 de ori) de la începutul invaziei pe scară largă împotriva Ucrainei, dar aceasta este prima incursiune care a rănit civili în România sau în orice stat membru NATO.

Ministerul Apărării din România a menţionat în septembrie 2025 — într-o perioadă de incursiuni intense ale dronelor ruseşti în statele NATO care se învecinează cu Ucraina, inclusiv uneori în mod intenţionat — că dronele ruseşti au efectuat aproximativ 50 de atacuri cu drone în apropierea frontierei ucraineano-române din februarie 2022, inclusiv 30 de atacuri în care resturi au căzut pe teritoriul românesc.

Rusia a încălcat în mod notabil spaţiul aerian polonez cu cel puţin 19 drone în noaptea de 9 spre 10 septembrie, în cadrul unor incursiuni ruse intenţionate.

Incursiunile din ce în ce mai frecvente ale dronelor ruseşti în spaţiul aerian al NATO indică faptul că preşedintele rus Vladimir Putin a adoptat o politică nesăbuită care acceptă riscul ca dronele ruseşti să intre în spaţiul aerian al NATO ca o consecinţă acceptabilă a atacurilor sale în Ucraina. Putin pare acum să accepte riscul de a provoca victime civile în statele NATO ca o consecinţă acceptabilă a campaniei de atacuri a Rusiei.

Comandantul interimar al Statului Major al Forţelor Armate Române, generalul de brigadă Gheorghe Maxim, a vorbit pe 29 mai despre constrângerile asupra capacităţilor de apărare antiaeriană ale României. Maxim a declarat că legislaţia română interzice apărării antiaeriene române să acţioneze într-un mod care ar afecta spaţiul aerian al unei ţări vecine, inclusiv prin lansarea unui proiectil care ar putea intra în spaţiul aerian ucrainean.

Maxim a declarat că au trecut patru minute între momentul în care România a detectat drona rusească în spaţiul aerian românesc şi momentul în care drona a lovit apartamentul din Galaţi, menţionând că patru minute nu au fost suficiente pentru a detecta, identifica şi intercepta drona.

Maxim a mai declarat că forţele române trebuie să ia în considerare riscul ca resturile rezultate din operaţiunile de apărare antiaeriană să provoace mai multe daune decât ar putea provoca drona însăşi, menţionând că forţele române nu au avut posibilitatea de a intercepta drona în condiţii de siguranţă.

Maxim a afirmat că aceste atacuri sunt consecinţa unui conflict care are loc în apropierea frontierei României şi care afectează în mod direct locuitorii români. Având în vedere restricţiile impuse operaţiunilor de apărare antiaeriană ale României, NATO ar putea fi nevoită să ia în considerare negocierea unor posibile acorduri de apărare antiaeriană cu Ucraina şi Moldova, ca măsură de autoapărare împotriva atacurilor cu drone ruseşti asupra ţărilor NATO, indiferent dacă incursiunile dronelor ruseşti sunt accidentale sau intenţionate.

Înalţii oficiali de la Kremlin se îndreaptă spre două răspunsuri distincte la atacul cu drone din România, care împreună vizează să devieze responsabilitatea Rusiei pentru incidentul cu drone, să acuze în mod fals Ucraina şi să testeze reacţia NATO la incursiunile dronelor ruseşti. Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a afirmat pe 29 mai, ca răspuns la atacul cu drone din România, că statele europene sunt „participanţi direcţi” la războiul împotriva Rusiei şi că „[ţările europene] nu au văzut încă nimic... aşa că ar fi bine să se obişnuiască. Aceasta nu va fi ultima dată.”

Răspunsul lui Medvedev ameninţă efectiv România şi alte state europene cu noi atacuri cu drone în cazul în care aceste state vor continua să sprijine Ucraina. Putin a criticat afirmaţiile europene potrivit cărora drona era rusă şi a susţinut că nimeni nu poate spune cu certitudine care este originea dronei până când autorităţile nu examinează resturile acesteia.

Putin a insinuat că drona era ucraineană şi s-a oferit să examineze resturile dronei pentru a-i determina originea, în cazul în care autorităţile române le-ar preda Rusiei. Medvedev face frecvent declaraţii mai radicale şi mai extravagante decât alţi oficiali ai Kremlinului, dar declaraţiile sale reflectă totuşi ameninţările pe care Kremlinul doreşte să le transmită – şi pe care Putin însuşi le-a adresat Occidentului în trecut.

Deputaţii Dumei de Stat ruse, care acţionează adesea ca megafoane pentru discursul retoric al Kremlinului, au respins, de asemenea, responsabilitatea Rusiei pentru atac şi au acuzat în mod fals Occidentul de escaladarea conflictului împotriva Rusiei.

Kremlinul a observat reacţiile NATO la incursiunile anterioare ale dronelor ruse în spaţiul aerian al Alianţei, în special în perioada de vârf din toamna anului 2025, şi va folosi probabil atacul din 29 mai din România pentru a testa reacţia NATO atât la incursiunea dronelor în sine, cât şi la retorica Kremlinului, indiferent dacă incursiunea din 29 mai a fost accidentală sau intenţionată. Astfel de incursiuni şi atacuri vor continua probabil atât timp cât forţele ruse vor continua să opereze drone în vecinătatea graniţelor NATO. NATO ar putea fi nevoită să-şi adapteze politicile şi cadrele de apărare aeriană pentru a-şi proteja propriii cetăţeni împotriva imprudenţei ruseşti.

Se pare că Rusia permite întreprinderilor private să achiziţioneze sisteme de apărare antiaeriană şi de combatere a dronelor, întrucât Rusia încearcă să compenseze costul nevoilor sale crescute de apărare antiaeriană asupra subiecţilor federali ruşi şi entităţilor din afara guvernului federal.

Publicaţia rusă RBK a raportat pe 28 mai, citând surse din cadrul şi apropiate Ministerului rus al Apărării, că acesta a aprobat un mecanism care permite companiilor şi întreprinderilor private să achiziţioneze arme de calibru mare, turele, sisteme de artilerie antiaeriană, radare şi sisteme mobile de război electronic (EW) pentru a echipa grupurile mobile de foc care îşi apără instalaţiile împotriva ameninţărilor cu drone.

O sursă familiarizată cu organizarea apărării antiaeriene ruse pentru infrastructura civilă a afirmat că mecanismul include atât sisteme de rachete antiaeriene din cadrul umbrelei mai largi a apărării antiaeriene ruse, cât şi echipele mobile de foc formate din rezervişti, voluntari din unităţile regionale ale Armatei de Rezervă de Luptă a Rusiei (BARS) şi angajaţi ai întreprinderilor private.

O sursă a declarat pentru RBK că frecvenţa crescândă a atacurilor ucrainene în adâncul teritoriului rus necesită mai multe echipe de foc mobile, despre care sursa a afirmat că sunt „extrem de eficiente” în interceptarea dronelor ucrainene cu aripi fixe. O sursă din cadrul Ministerului rus al Apărării ar fi declarat pentru RBK că companiile private ruseşti pot achiziţiona de mult timp echipamente de apărare „pasive”, inclusiv de război electronic, de pe piaţa liberă, iar Rosgvardia (Garda Naţională Rusă) controlează distribuţia armelor de calibru mic şi a armelor uşoare către personalul de securitate.

Rusia transferă din ce în ce mai mult finanţarea apărării antiaeriene către întreprinderi individuale şi guverne regionale şi apelează la companii militare private (PMC) pentru a apăra infrastructura critică rusă împotriva atacurilor cu drone ucrainene de lungă distanţă.

Cerinţele Rusiei privind personalul pentru apărarea antiaeriană şi grupurile mobile de foc sunt în creştere atât pe distanţe lungi în interiorul Rusiei, cât şi pe distanţe medii în Ucraina ocupată, pe măsură ce forţele ucrainene sporesc frecvenţa şi raza de acţiune a campaniei lor de atacuri cu drone împotriva liniilor ruseşti de comunicaţii terestre (GLOC) şi a instalaţiilor petroliere şi militar-industriale din Rusia.

O instituţie de sondaje de stat din Rusia a indicat că ratingul de aprobare al preşedintelui rus Vladimir Putin a scăzut din nou, după o uşoară creştere care a întrerupt săptămâni de scădere a ratingului de aprobare. Centrul de Cercetare a Opiniei Publice din Rusia (VTsIOM), deţinut de stat, a publicat pe 29 mai rezultatele unui sondaj care indică faptul că ratingul de aprobare al lui Putin a scăzut cu 1,9%, ajungând la 67,5% între 18 şi 24 mai, iar încrederea în Putin a scăzut cu 0,1%, ajungând la 73,7% în aceeaşi perioadă.

Sondajele anterioare ale VTsIOM indicau că nivelul de încredere şi de aprobare faţă de Putin a scăzut timp de câteva săptămâni începând din martie 2026, înainte ca VTsIOM să-şi schimbe metodologia pentru a include sondaje faţă în faţă, în loc de doar apeluri telefonice, ceea ce a contribuit probabil la o uşoară creştere a nivelului de aprobare faţă de Putin la începutul lunii mai 2026.

Această uşoară creştere de la începutul lunii mai pare acum să fie temporară. Cifrele VTsIOM nu sunt probabil fiabile în niciun caz, dar rămâne de remarcat faptul că o instituţie de stat rusă a recunoscut scăderea ratingurilor de aprobare ale lui Putin, pe măsură ce populaţia rusă suportă din ce în ce mai mult greul efortului de război al lui Putin.

Fundaţia Rusă pentru Opinia Publică (FOM), o altă agenţie de sondaje de stat rusă care a raportat o scădere a ratingurilor de aprobare ale lui Putin în ultimele săptămâni, a afirmat că, pe 29 mai, nivelurile de încredere şi aprobare ale lui Putin au crescut faţă de săptămâna precedentă, contrar sondajului VTsIOM.

Kremlinul a exercitat recent presiuni asupra mass-mediei de stat ruse şi pro-Kremlin pentru a limita relatarea unor ştiri care contribuie la nemulţumirea internă faţă de Putin şi guvernul rus, cum ar fi iniţiativele de cenzură de stat.

Discrepanţa dintre rapoartele VTsIOM şi FOM din 29 mai poate fi o reflectare a tensiunii dintre nemulţumirea socială evidentă din Rusia şi eforturile Kremlinului de a manipula acoperirea mediatică pentru a tempera această nemulţumire.