Drona rusească din România a fost o provocare deliberată, afirmă un analist
Ultima incursiune a unei drone ruseşti pe teritoriul României nu a fost un accident, ci o provocare aprobată de stat, menită să fragmenteze unitatea NATO şi să intimideze Republica Moldova vecină, potrivit lui Paul Goble, un analist american veteran şi fost specialist în afaceri sovietice în cadrul CIA şi al Departamentului de Stat al SUA.
Goble a declarat că negările publice ale lui Vladimir Putin reprezintă o tactică previzibilă, menită să încetinească procesul decizional occidental.
„Te-ai aştepta ca domnul Putin să nege acest lucru, pentru că el câştigă dacă oamenii pun întrebări despre asta, mai degrabă decât dacă se unesc împotriva a ceea ce este un act de agresiune împotrivă unei ţări NATO”, a subliniat Goble, potrivit Kyiv Post
Alibiul lui Putin de la Astana
Vorbind la un summit în Astana, în Kazahstan, Putin a încercat să transfere vina asupra Ucrainei, sugerând că drona — care a lovit un bloc de locuinţe în Galaţi — şi-ar fi deviat traiectoria din cauza unei defecţiuni tehnice.
„Cine spune în România că aceasta este o dronă rusească? Nimeni nu poate spune care este originea unui aparat de zbor până când nu este efectuată o expertiză”, a fost retorica lui Putin despre incident.
El a ironizat reacţia de tipul „vin ruşii” şi a sugerat ca Bucureştiul să predea epava pentru o investigaţie rusească.
Dovezile contrazic negările Kremlinului
Totuşi, anchetatorii români şi preşedintele Nicuşor Dan au declarat că resturile aparţin unei drone ruseşti Geran-2, urmărită din Rusia. Goble a respins apărarea lui Putin, spunând că dovezile sunt clare.
„Deci, nu sunt surprins că Putin a spus asta. Este destul de clar din ceea ce au spus românii care au examinat drona că nu ar fi putut proveni din altă parte”, a declarat Goble.
Deşi Putin a părut surprins, Goble a spus că este sigur că liderul rus a autorizat operaţiunea.
„Nu ştiu dacă a cunoscut personal toate detaliile. Dar sunt absolut sigur că a aprobat ideea ca drone ruseşti să fie folosite împotriva României”, a spus Goble.
Legătura Bucureşti–Chişinău
Goble a afirmat că motivaţia este legată de îngrijorările Rusiei privind Republica Moldova, al cărei guvern pro-occidental dezvoltă relaţii tot mai strânse cu Bucureştiul. Moscova, spune el, foloseşte tensiunile de frontieră ca instrument de intimidare.
Kremlinul îşi asumă riscuri prin astfel de incursiuni, a spus Goble, „mai ales acum când Rusia se află într-o relaţie destul de tensionată cu guvernul moldovean, care este din ce în ce mai apropiat de Bucureşti”.
Pentru NATO, incidentul evidenţiază o provocare majoră: cum să răspundă ameninţărilor hibride fără a cădea în diviziunea publică pe care mizează Putin.
