Ungaria dă în judecată Curtea Europeană pentru amenda privind migraţia impusă de Bruxelles

Ungaria a depus luni dimineaţă o acţiune în justiţie la Tribunalul Uniunii Europene împotriva Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, ca urmare a hotărârii acesteia prin care a fost impusă ţării o amendă legată de migraţie, a anunţat la Budapesta ministrul ungar al Justiţiei, Bence Tuzson, potrivit About Hungary.

Ministrul Tuzson a declarat că Ungaria iniţiază o acţiune legală chiar împotriva Curţii Europene, subliniind că un astfel de demers este fără precedent în istoria Uniunii Europene.

El a reamintit că, în 2020, Curtea a decis împotriva Ungariei în legătură cu funcţionarea zonelor de tranzit de la frontieră, unde migranţii sosiţi erau obligaţi să aştepte. Ulterior, Ungaria şi-a modificat regulile, introducând un sistem prin care orice persoană care doreşte să intre în ţară trebuie mai întâi să depună o cerere preliminară la o ambasadă ungară dintr-o ţară vecină.

Potrivit ministrului Tuzson, aceste reglementări au fost contestate în încercarea de a forţa Ungaria să îşi schimbe politica de migraţie, iar Comisia Europeană s-a adresat Curţii solicitând impunerea unor penalităţi financiare. La finalul procesului, Ungaria a fost supusă unei amenzi fără precedent în istoria UE: o sumă forfetară de 200 de milioane de euro şi o penalitate zilnică de 1 milion de euro, care sunt deduse din fondurile UE care altfel ar reveni Ungariei.

Ministrul justiţiei a subliniat că, deşi Comisia Europeană solicitase o sumă semnificativ mai mică, Curtea a impus o sumă forfetară de 29 de ori mai mare decât cea cerută şi o penalitate zilnică de 61 de ori mai mare.

Ministrul Tuzson a accentuat că, întrucât hotărârea este definitivă, Ungaria nu contestă decizia în sine, ci lansează o acţiune în despăgubiri. În temeiul Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene, dacă o instituţie a UE provoacă prejudicii unui stat membru, aceasta este obligată să acorde despăgubiri, a spus el.

Potrivit oficialului ungar, Curtea Europeană nu a respectat mai multe reguli procedurale şi principii fundamentale care ar fi trebuit aplicate în cursul procedurii, încălcând astfel drepturile Ungariei. Drept urmare, Ungaria solicită despăgubiri astfel încât o parte semnificativă a amenzii impuse să fie plătită de Curte, şi nu de Ungaria, către Uniunea Europeană.

Tuzson a explicat că dreptul la un proces echitabil este garantat la nivelul principiilor fundamentale. Dacă o instanţă intenţionează să impună o sancţiune de multe ori mai mare decât suma solicitată în cursul procedurii, aceasta trebuie să informeze în prealabil pârâtul, pentru ca acesta să se poată pregăti în mod corespunzător. El a adăugat că amenda ar fi trebuit stabilită în cadrul cererii iniţiale.

De asemenea, el a criticat Curtea pentru faptul că nu şi-a îndeplinit obligaţia de a furniza o motivare adecvată, întrucât nu a justificat în mod corespunzător cuantumul excepţional de ridicat al amenzii. Prin impunerea unei sancţiuni fără precedent, Curtea a încălcat şi principiul egalităţii între statele membre, a spus ministrul Tuzson, menţionând că Ungaria a fost sancţionată mult mai sever decât alte ţări, inclusiv unele cu un PIB semnificativ mai mare, în cazuri comparabile.

Potrivit ministrului, Curtea a încălcat, de asemenea, principiile securităţii juridice, previzibilităţii şi transparenţei.

Tuzson a concluzionat că aceste circumstanţe arată că dosarul nu are un caracter cu adevărat juridic, ci este mai degrabă determinat de motivaţii ideologice şi politice. El a spus că Bruxelles-ul doreşte ca Ungaria să accepte migranţi, lucru pe care guvernul refuză să îl facă, adăugând că acesta este motivul pentru care a fost iniţiat procesul.