Un nou fakenews propagat de canalele propagandiste ruse de pe Telegram: "Zeci de mii" de transnistreni, "grăbiţi" să ia cetăţenia rusă

În contextul în care locuitorii din stânga Nistrului nu se înghesuie la Ambasada Federaţiei Ruse din Chişinău pentru a obţine cetăţenia rusă, chiar şi după ce Putin a semnat, acum două săptămâni, un nou decret în acest sens, canalele pro-ruse de pe Telegram au amplificat subiectul. Acestea prezintă paşaportul rusesc drept „protecţie” împotriva integrării europene şi a autorităţilor de la Chişinău, menţionând „zeci de mii” de oameni care s-au grăbit deja să obţină cetăţenia rusă, alegând astfel „vectorul rus”, notează Ziarul de Gardă.

În paralel însă, un studiu realizat de platforma Zona de Securitate şi comunitatea WatchDog Moldova arată că mai mult de jumătate dintre locuitorii din stânga Nistrului ar alege, la un eventual referendum, reintegrarea cu Republica Moldova.

„Potrivit cercetării, fiecare al doilea locuitor al regiunii transnistrene sprijină reintegrarea celor două maluri. Pentru prima dată în ultimii 30 de ani, apropierea de malul drept este percepută la fel de importantă ca relaţiile cu Federaţia Rusă.

Situaţia economică din stânga Nistrului continuă să se înrăutăţească în contextul războiului lansat de Rusia împotriva Ucrainei, iar incertitudinile legate de statutul şi viitorul regiunii transnistrene reprezintă unele dintre cele mai importante probleme care îngrijorează majoritatea rezidenţilor malului stâng”, scrie Zona de Securitate.

Canalele pro-ruse de pe Telegram: „Rusia garantează pacea şi stabilitatea”

Mesajele distribuite coordonat de canalele pro-ruse şi de actorii afiliaţi administraţiei de la Tiraspol au promovat ideea că decretul Kremlinului privind cetăţenia simplificată reprezintă o formă de „protecţie” pentru locuitorii regiunii.

Potrivit sursei citate, unul dintre mesajele distribuite pe Telegram susţine că „mai mult de 20 de mii de locuitori ai regiunii transnistrene s-au înscris deja în rândul electronic pentru obţinerea cetăţeniei Federaţiei Ruse, fapt care demonstrează un nivel ridicat de încredere în Rusia ca garant al păcii şi stabilităţii.”

În acelaşi mesaj, ambasadorul agreat al Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, afirmă că decretul „rezolvă probleme umanitare”, oferă „garanţii sociale suplimentare” şi „extinde oportunităţile pentru educaţie în Rusia”, sugerând că măsura vine „pe fondul presiunii economice din partea Moldovei”.

Naraţiunea este repetată aproape identic în mai multe postări, în care se afirmă că procedura a generat un „interes fără precedent”.

Într-o altă intervenţie distribuită pe canalele pro-ruse, aşa-zisul deputat Vadim Kravciuk susţine că „doritorii de a obţine cetăţenia Rusiei vor fi mai mulţi de 100 de mii” şi afirma că „Moldova îşi vede viitorul împreună cu Uniunea Europeană, iar Transnistria alege independenţa şi apropierea de Rusia”.

Într-o postare, decretul Kremlinului este descris drept „o etapă” în relaţiile moldo-transnistrene şi începutul unei „lupte pentru inimile transnistrenilor”. Autorul afirmă că „majoritatea locuitorilor din stânga Nistrului nu doresc aderarea la UE şi aşteaptă ajutorul Rusiei.”

Aceeaşi postare susţine că oamenii ar fi fost „forţaţi” să obţină paşapoarte moldoveneşti şi plăcuţe neutre de înmatriculare pentru a putea circula, iar decretul lui Vladimir Putin ar „schimba regulile impuse de Maia Sandu”.

Rusia, percepută tot mai des ca o ameninţare

Un alt element care contrastează cu naraţiunile promovate pe Telegram este schimbarea percepţiilor privind securitatea.

Potrivit cercetării, „circa 30% dintre rezidenţii malului stâng recunosc în prezent că Rusia este o posibilă ameninţare”. În plus, procentul celor care consideră Rusia o ameninţare pentru regiunea transnistreană a crescut de la 24,22% în 2024 la 29,83% în 2026.

Cofondatoarea portalului media Zona de Securitate, Irina Tabaranu, afirmă că mesajele distribuite pe Telegram încearcă să creeze imaginea unei regiuni complet ancorate în spaţiul rusesc, însă datele cercetării arată o realitate mult mai complexă.

„Era în care societatea din stânga Nistrului era profund ancorată exclusiv în lumea rusă începe să se schimbe. Propaganda încearcă să creeze impresia unei susţineri unanime pentru vectorul rusesc, însă datele arată o realitate mult mai nuanţată.

Oamenii din regiunea transnistreană sunt tot mai obosiţi de izolare, de statutul nerecunoscut şi caută soluţii pragmatice pentru viitor. Aici este nevoie de o implicare mult mai activă a Chişinăului şi a Uniunii Europene, pentru ca anume ele să devină această lumină de la capătul tunelului”, a subliniat jurnalista.

Irina Tabaranu a ţinut să mai specifice că acţiunile recente ale Kremlinului privind cetăţenia rusă sugerează că şi Moscova vede schimbările de percepţie din regiune şi încearcă să oprească pierderea influenţei, „însă pentru ca tendinţa de apropiere de reintegrare şi de Uniunea Europeană să devină ireversibilă, oamenii trebuie să aibă acces real la beneficii, oportunităţi şi libertăţi, de care sunt privaţi de decenii prin izolarea menţinută de Rusia”.