UE nu reuşeşte să ajungă la un acord privind monitorizarea online pentru prevenirea abuzului sexual asupra copiilor
Eforturile Uniunii Europene de a extinde monitorizarea voluntară a comunicaţiilor private online de către marile platforme tehnologice, pentru a combate materialele de abuz sexual asupra copiilor, au eşuat.
Negociatorii din statele membre ale UE şi Parlamentul European nu au reuşit să ajungă la un compromis, a declarat luni o purtătoare de cuvânt a preşedinţiei cipriote a Consiliului Uniunii Europene.
Ea a avertizat că blocajul va lăsa un gol legislativ, deoarece actualul regulament, cunoscut sub numele de „monitorizarea chat-urilor”, expiră pe 3 aprilie.
„Evoluţia de astăzi creează un vid care, în pofida eforturilor noastre, va avea repercusiuni asupra capacităţii de a salva victimele acestei crime îngrozitoare şi de a-i aduce pe făptaşi în faţa justiţiei”, a spus aceasta, potrivit dpa.
Excepţia temporară de la regulile europene privind protecţia datelor a permis până acum serviciilor de mesagerie precum WhatsApp şi platformelor precum Instagram şi LinkedIn să analizeze istoricul mesajelor pentru a detecta şi raporta materiale de abuz sexual asupra copiilor, în principal imagini şi videoclipuri.
Companii tehnologice precum Google şi Microsoft utilizează, de asemenea, această reglementare temporară.
În căutarea unei soluţii pe termen lung
UE caută un cadru legal pe termen lung pentru a proteja mai bine copiii online. Pentru a câştiga timp pentru negocieri, Comisia Europeană a propus prelungirea excepţiei temporare.
În 2022, Comisia a propus iniţial ca această monitorizare să devină obligatorie pentru platforme. Propunerea a întâmpinat rezistenţă din partea Germaniei.
Conform planului, conversaţiile ar fi fost scanate automat pentru a detecta mesaje care conţin materiale de abuz sexual asupra copiilor şi pentru a le raporta autorităţilor de aplicare a legii.
Statele membre ale UE au susţinut în schimb continuarea sistemului actual de monitorizare voluntară de către aplicaţii şi platforme online. Conform propunerii lor, excepţia de la regulile de protecţie a datelor ar fi fost permanentizată, Comisia urmând să revizuiască după trei ani dacă ar trebui introdusă monitorizarea obligatorie.
Parlamentul a dorit un termen limită şi restricţii
Eurodeputaţii din Parlamentul European au susţinut săptămâna trecută o abordare diferită, propunând prelungirea regulilor doar până la 3 august 2027.
Propunerea lor viza, de asemenea, limitarea semnificativă a monitorizării, permiţând verificări doar asupra utilizatorilor identificaţi ca suspecţi de către autorităţile judiciare, în locul scanării mai largi a mesajelor.
În plus, eurodeputaţii au dorit ca sistemul să se concentreze pe materialele deja semnalate ca potenţial conţinut abuziv de către agenţiile de aplicare a legii.
Negociatorii nu au reuşit, în cele din urmă, sa depăşească diferenţele dintre cele două părţi.
