Ţările din flancul estic avertizează că Rusia doreşte o „zonă tampon” de la Arctica până la Marea Mediterană
Rusia urmăreşte crearea unei „zone tampon” care să se întindă de la Arctica până la Marea Mediterană, au avertizat liderii ţărilor din flancul estic al UE şi NATO, scrie Kiev Post.
Marţi, la Helsinki a avut loc primul summit al flancului estic, la care au participat liderii Poloniei, Finlandei, Suediei, statelor baltice, Bulgariei şi României.
Discuţiile, care au avut loc pe fondul negocierilor de pace menite să pună capăt războiului din Ucraina, au fost dedicate securităţii regionale în contextul „ameninţării profunde şi durabile la adresa securităţii şi stabilităţii europene” reprezentate de Rusia.
Descriind mediul de securitate al Europei ca fiind „schimbat radical”, o declaraţie comună a liderilor naţionali a caracterizat Rusia ca fiind „cea mai semnificativă, directă şi pe termen lung ameninţare la adresa securităţii noastre”.
„Obiectivele strategice ale Rusiei rămân neschimbate: crearea unei zone tampon care să se întindă de la regiunea arctică, prin Marea Baltică şi Marea Neagră, până la Marea Mediterană”, se arată în declaraţie.
„Flancul estic al Uniunii Europene şi al NATO se află în prima linie a acestei ameninţări, dar ameninţarea afectează întregul continent european, necesitând acţiuni urgente şi coordonate.”
O nouă grupare
Cei implicaţi în discuţiile de marţi au salutat summitul ca fiind începutul unei noi grupări internaţionale, care se întinde de la extremitatea nordică a Europei până la sud. Polonia şi Finlanda vor conduce grupul, au declarat ulterior liderii ţărilor.
„În sfârşit, Europa înţelege că protejarea frontierei noastre estice este o responsabilitate comună”, a declarat premierul polonez Donald Tusk. „Nu este doar o datorie naţională pentru Polonia, Finlanda sau Lituania, ci o responsabilitate europeană comună.”
Petteri Orpo, din Finlanda, a declarat că şi-a invitat aliaţii la Helsinki deoarece „Europa se confruntă cu unele dintre cele mai grave şi existenţiale probleme ale epocii noastre”.
El a adăugat: „Personal, cred că această zi marchează un moment istoric în consolidarea apărării şi securităţii atât a UE, cât şi a NATO. Transmitem un mesaj clar şi unitar”.
În declaraţia lor comună, liderii au subliniat că NATO rămâne pilonul principal al securităţii regionale, dar au subliniat şi necesitatea coordonării şi colaborării cu iniţiativele „complementare” ale UE în domeniul apărării.
„Complementaritatea dintre NATO şi UE nu este opţională”, au afirmat liderii. „Este un imperativ strategic”.
Printre eforturile complementare menţionate în mod specific s-au numărat proiectul Scutul de Est al Poloniei, menit să fortifice graniţele sale cu Bielorusia şi exclava rusă Kaliningrad, şi Linia de Apărare Baltică – o zonă defensivă comună dezvoltată de Estonia, Letonia şi Lituania de-a lungul graniţelor lor cu Rusia şi Bielorusia.
De asemenea, a fost identificat ca element cheie pentru completarea prevederilor NATO proiectul emblematic al UE „Eastern Flank Watch” (Supravegherea flancului estic) – un important proiect paneuropean de apărare propus de Comisia Europeană ca parte a Foii de parcurs pentru pregătirea în domeniul apărării 2030.
Liderii au afirmat că aceste planuri, precum şi altele, trebuie să fie prioritare şi intensificate pentru a răspunde provocării asigurării securităţii Europei în toate domeniile.
„Consolidarea flancului estic într-un mod coerent de la nord la sud necesită forţe şi capacităţi puternice în toate domeniile – terestru, aerian, maritim, cibernetic şi spaţial”, se arată în declaraţie.
