"Sunt gata să fiu împuşcat" - Cum a refuzat cel mai apropiat consilier al lui Putin ordinul acestuia de a cere capitularea Ucrainei

În a doua zi a invaziei ruse în Ucraina, Dmitri N. Kozak - unul dintre cei mai apropiaţi consilieri ai preşedintelui Vladimir Putin - a refuzat să îi urmeze ordinele, relatează The New York Times.

Putin îi ceruse lui Kozak să ceară predarea Ucrainei, potrivit a trei persoane apropiate lui Kozak. Acesta a refuzat, insistând că nu înţelege ce urmăreşte liderul rus prin invazia sa. Pe măsură ce discuţia s-a înfierbântat, Kozak i-a spus lui Putin că este gata să fie arestat sau împuşcat pentru refuzul său.

Doar ulterior a aflat că apelul din 2022 fusese pus de Putin pe difuzor, transformând oficialii superiori din cabinetul preşedintelui în martori ai unui moment rar de nesupunere.

Kozak a fost o voce solitară de disidenţă în cercul restrâns al lui Putin, o mică fisură în controlul său de fier asupra puterii. Cu atât de puţini oameni dispuşi să-l înfrunte, Putin a exercitat un control aproape total asupra modului în care Rusia desfăşoară războiul. Este parţial motivul pentru care, aproape patru ani mai târziu, liderul rus rămâne ferm pe poziţiile sale dure, în ciuda presiunilor pentru un armistiţiu.

Kozak, în vârstă de 67 de ani, şi-a dat demisia din funcţia de adjunct al şefului de cabinet al lui Putin în septembrie, la o lună după ce în presa americană au apărut relatări cu privire la criticile sale private la adresa războiului. În interviuri ulterioare, şase persoane apropiate lui Kozak au descris transformarea unui confident al lui Putin de 30 de ani într-un reper al sentimentului anti-război în rândul elitei ruse. Majoritatea au vorbit sub protecţia anonimatului, din cauza pericolului de represalii pentru discuţiile despre politica internă a Kremlinului.

Prin exprimarea dezacordurilor sale faţă de preşedinte în cadrul elitei conducătoare, Kozak dă glas nemulţumirii tacite resimţite de mulţi din clasa de afaceri şi culturală a Moscovei, şi chiar de alţi oficiali guvernamentali, spun cei şase confidenţi. În acest an, dezamăgirea a fost amplificată de refuzul lui Putin de a încheia războiul, chiar şi în condiţiile favorabile oferite de preşedintele Trump.

„Dmitri Nikolaevici a plecat, dar atmosfera rămâne aceeaşi. El este important ca reper”, a spus Aleksei A. Venediktov, jurnalist de prestigiu din Moscova care cunoaşte oficiali Kremlinului, inclusiv pe Kozak.

Kozak, cel mai înalt oficial guvernamental care s-a delimitat de preşedinte cu privire la război, rămâne stabilit la Moscova. A lucrat cu Putin încă din anii 1990, când amândoi erau oficiali superiori în biroul primarului din Sankt Petersburg, şi pare să creadă că legăturile lor personale îi oferă un anumit grad de siguranţă. Kozak nu şi-a făcut publice criticile.

Însă evenimentele de după invazia din 24 februarie 2022 i-au întărit doar opiniile, spune analistul politic Arkady Dubnov, cunoscut de Kozak.

„Evaluările sale, transmise lui Putin înainte de începerea acţiunilor militare, s-au dovedit a fi terifiant de precise.”

Cercul interior

Mâinile lui Kozak tremurau în timp ce se apropia de pupitru. A explicat, uneori mormăind, de ce negocierile cu Ucraina nu duceau nicăieri. A adăugat că mai are ceva de spus, dar Putin l-a întrerupt.

„Presupun că vom discuta despre asta separat”, a spus Kozak.

Era 21 februarie 2022. La o şedinţă televizată a Consiliului de Securitate, desfăşurată într-o sală cu colonade a Kremlinului, cei mai importanţi oficiali ai Rusiei s-au aliniat în spatele invaziei iminente a lui Putin.

Kozak nu a intrat în acest joc.

Îl cunoştea pe Putin de mai mult timp decât aproape oricine altcineva din sală. Gestionase prima campanie de realegere a lui Putin, preluase conducerea pregătirilor pentru Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 şi supraveghease integrarea Crimeei anexate în Rusia.

La începutul anului 2022, înainte de invazie, Kozak negocia cu Ucraina în legătură cu războiul prin interpuşi din estul ţării. A avut în ianuarie o rundă de discuţii de opt ore la Paris, negocieri despre care Ucraina a spus că au transmis un „semnal foarte pozitiv”. Mai mulţi foşti oficiali ucraineni şi americani familiarizaţi cu aceste discuţii au declarat că au crezut că Kozak urmărea cu adevărat o soluţie diplomatică, şi nu că trăgea de timp în timp ce Rusia îşi pregătea invazia.

În timp ce Putin concentra trupe, Kozak a redactat un memorandum amplu în care expunea probabilele consecinţe negative ale unui război, spun apropiaţii săi. Potrivit unei persoane care l-a văzut, documentul avertiza asupra posibilităţii ca Suedia şi Finlanda să adere la NATO — o previziune care s-a dovedit a fi profetică.

La 21 februarie, Kozak s-a adresat din nou Consiliului de Securitate, o parte a şedinţei care nu a fost televizată, potrivit mai multor persoane apropiate lui. Ucrainenii vor opune rezistenţă, a spus Kozak. Sancţiunile vor fi severe. Poziţia geopolitică a Rusiei va avea de suferit.

Putin le-a cerut apoi tuturor oficialilor, cu excepţia lui Kozak şi a membrilor permanenţi ai Consiliului de Securitate, să părăsească sala, potrivit persoanelor apropiate lui Kozak. I-a cerut lui Kozak să îşi reia argumentele. Apoi Putin i-a trimis afară şi pe ceilalţi, cu excepţia lui Kozak, care rămăsese în picioare la pupitru.

Cei doi se aflau acum singuri sub tavanul boltit al Sălii Sfintei Ecaterina din Kremlin, la aproximativ nouă metri distanţă unul de celălalt.

„Ce este? De ce eşti împotrivă?”, l-a întrebat Putin pe Kozak, potrivit a două persoane apropiate acestuia.

Kozak, potrivit acestor persoane, nu a cedat. A fost ultima dată când cei doi bărbaţi au vorbit înainte ca Rusia să înceapă să bombardeze Kievul în dimineaţa devreme a zilei de 24 februarie.

Refuzul unui ordin

Unele instituţii de presă au relatat că Kozak l-ar fi sunat pe Andrii Iermak, pe atunci şeful de cabinet al preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, în orele de după invazie şi ar fi cerut ca Kievul să se predea.

Kozak le-a spus mai multor apropiaţi că această relatare este falsă. Dimpotrivă, le-a spus el, Iermak a fost cel care l-a sunat în acea zi. Kozak a afirmat că dorea să lucreze pentru a ajunge cât mai rapid la o pace negociată, au declarat acele persoane.

În a doua zi a invaziei, Kozak negocia deja un posibil acord de încetare a focului cu David Arahamia, un alt oficial ucrainean, potrivit a trei persoane apropiate lui Kozak. Acordul ar fi presupus ca Rusia să garanteze securitatea Ucrainei şi să se retragă din toate părţile Ucrainei, cu excepţia Crimeei şi a regiunii estice cunoscute sub numele de Donbas.

Negocierile l-au înfuriat pe Putin.

În seara zilei de 25 februarie, Kozak l-a informat pe Putin prin intermediul sistemului telefonic securizat al Kremlinului, potrivit celor trei persoane.

Putin l-a atacat pe Kozak pentru depăşirea mandatului său prin discutarea chestiunilor teritoriale şi i-a spus să informeze Kievul că Rusia va negocia doar capitularea Ucrainei. Lui Kozak i s-a părut că Putin îşi schimba brusc poziţia de negociere. El a spus că nu poate negocia dacă nu cunoaşte obiectivele finale ale Rusiei.

Putin a respins aceste preocupări şi i-a ordonat lui Kozak să negocieze conform instrucţiunilor. Kozak a refuzat. În cadrul acestui apel, Kozak i-a spus lui Putin că este pregătit să fie arestat sau împuşcat pentru refuzul său, au declarat persoanele respective.

La finalul acelei convorbiri tensionate cu Putin, Kozak a acceptat totuşi să informeze Ucraina despre cererea Rusiei de capitulare. L-a sunat pe Arahamia, în timp ce Putin asculta în tăcere. Arahamia a refuzat.

A doua zi, 26 februarie, poziţia lui Putin părea să se schimbe pentru a doua oară, potrivit celor trei persoane. Dimineaţa, prim-adjunctul şefului administraţiei prezidenţiale, Serghei V. Kirienko, l-a sunat şi i-a spus lui Kozak că un alt consilier al Kremlinului, Vladimir R. Medinski, urma să conducă de acum înainte negocierile ruseşti cu Ucraina.

Mai târziu în acea seară, Medinski şi Roman Abramovici, un miliardar rus, au sosit la domiciliul lui Kozak. I-au spus că urmau să plece în Bielorusia pentru a negocia cu Ucraina în baza unui nou mandat din partea lui Putin: să discute garanţii de securitate, dar nu şi frontierele Ucrainei.

Reprezentanţii lui Iermak, Arahamia şi ai lui Abramovici nu au răspuns solicitărilor de comentarii. Nici Kremlinul nu a răspuns.

Provocând sistemul

Kozak nu şi-ar mai fi recăpătat niciodată rolul oficial în gestionarea dosarului ucrainean, pierzându-şi atribuţiile în favoarea altor consilieri ai Kremlinului. Totuşi, el şi-a păstrat biroul de la Moscova, unde se întâlnea cu emisari occidentali prin canale neoficiale, potrivit mai multor persoane care cunosc evenimentele, semnalând că Putin era conştient de aceste conversaţii.

Un memoriu ulterior propunea oprirea războiului, negocierea cu Ucraina şi reforme interne liberalizatoare, inclusiv independenţa sistemului judiciar faţă de controlul de facto al serviciilor de securitate, o idee aproape eretică în Rusia.

Confidenţii lui Kozak au fost surprinşi nu doar de propuneri, ci şi că le împărtăşea în afara Kremlinului, având în vedere secretul care îl înconjoară pe Putin. Kozak părea preocupat de moştenirea sa şi de a se delimita de Putin.

Potrivit lui Konstantin F. Zatulin, membru al partidului Rusia Unită care îl cunoaşte pe Kozak, acesta a rămas loial lui Putin, însă este rarul consilier care „nu şi-a ascuns opinia”.

Dubnov, cunoscut de Kozak, spune că acesta consideră că „lucrează în serviciul statului, nu în interesul personal al lui Putin”, dar şi-a schimbat părerea după ce a descoperit că pentru Putin nu există limite pe care să nu treacă.

În septembrie, Putin a acceptat demisia lui Kozak, o excepţie notabilă, deoarece liderul rus preferă să menţină oficialii seniori loiali prin sinecuri decât să-i lase să plece.

Moştenire ambiguă

Dubnov, un cunoscut al dlui Kozak din Israel, a declarat că Kozak credea că „lucrează în slujba statului, şi nu în interesul personal al lui Putin”. Deteriorarea relaţiilor dintre ei, a spus Dubnov, a survenit după ce Kozak, odată cu invazia, „a descoperit că pentru Putin nu există linii roşii pe care să nu fie dispus să le încalce”.

„Preţul pe care ţara îl plăteşte pentru ambiţiile de mare putere ale liderului său a devenit inacceptabil” pentru Kozak, a spus Dubnov.

La fel ca mulţi membri ai elitei ruse, Kozak continuă să îşi manifeste loialitatea faţă de Putin prin evitarea oricărei critici publice. Iar Putin i-a transmis, la rândul său, unele semnale de loialitate.

Kozak a călătorit în mod repetat în Israel pentru tratament medical, precum şi în Turcia şi Emiratele Arabe Unite. Acest lucru a fost un semn al încrederii continue a lui Putin, având în vedere restricţiile pe care le-a impus deplasărilor în străinătate ale oficialilor guvernamentali pe timp de război.

Moştenirea lui Kozak rămâne strâns legată de cea a lui Putin.

Leonid P. Romankov, un liberal care a fost membru al Adunării Legislative din Sankt Petersburg în anii 1990, şi-l aminteşte pe Kozak ca pe un „profesionist” care, spre deosebire de mulţi alţi oficiali ai oraşului, se străduia să respecte „litera legii”. Însă a devenit dezamăgit de Kozak atunci când a rămas alături de Putin în timp ce acesta demonta democraţia rusă.

„A ales calea conformismului. Ar fi putut înţelege mult mai devreme încotro se îndreptau lucrurile”, a spus Romankov.