Şefa MAE, despre scandalul repatrierii fiicei lui Ponta: A existat o comunicare paralelă faţă de canalele oficiale

Ministra de Externe, Oana Ţoiu, a răspuns întrebărilor jurnaliştilor, miercuri, înainte de audierea în Comisia de Politică Externă, atât cu privire la locurile repartizate cetăţenilor români pentru zborurile de repatriere, cât şi legat de cazul intens mediatizat al repatrierii fiicei lui Victor Ponta.

La întrebarea de ce statul român nu a reuşit să negocieze toate locurile în zborul de repatriere, şefa MAE a precizat că ţara care organizează zborul respectiv are o cotă care îi revine.

„În ceea ce priveşte zborurile de evacuare prin mecanismele legate de instituţiile europene, ţara care organizează zborul respectiv are o cotă care îi revine. România a acoperit integral fiecare scaun care i-a fost alocat. În ceea ce priveşte cota care este alocată altor cetăţeni europeni, sunt confirmări care vin prin ambasadele acelor centre. Dacă, la momentul în care aeronava decolează, un cetăţean european nu s-a prezentat, sigur că poate fi înlocuit, dacă în aeroport se află cetăţenii altor state, dar nu poate să prevadă nimeni cine dintre cei care au confirmat, din cazurile selectate de ţările respective, va fi cazul care nu va fi prezent la aeroport”, a spus ministrul.

Oana Ţoiu a mai precizat că „România a folosit locurile care îi sunt alocate. Locurile goale pe care le menţionaţi dumneavoastră erau exclusiv dedicate unor cetăţeni europeni care confirmaseră prin ambasadele lor şi, la momentul decolării aeronavei, n-au fost prezenţi”, a precizat Ţoiu.

Legat de cazul fiicei lui Victor Ponta, şefa MAE a precizat următoarele:

„Atât Ministerul Afacerilor Externe din România, cât şi Ministerele Afacerilor Externe din celelalte ţări, care gestionăm celulele de criză, în acest moment avem ca prioritate siguranţa cetăţenilor şi întoarcerea acasă a cât mai multor dintre ei, prin mecanisme comerciale facilitate şi zboruri de evacuare pentru cazurile vulnerabile.

În ceea ce priveşte cazul intens mediatizat al minorei respective, reamintesc faptul că în bazele de date centrale ale Ministerului Afacerilor Externe, pe canalele oficiale pe care MAE le-a anunţat, nu aveam şi nu avem în gestiune cazul niciunui minor neînsoţit, însă evident că orice minor care cere ajutorul are dreptul la acel ajutor, de aceea în cazul minorei neînsoţite pe care o menţionaţi dumneavoastră, înţelegerea noastră, din informările care au venit din consulat, pentru că noi nu avem în echipa centrală acces direct la fiecare caz individual, a fost propusă o alternativă de întoarcere în România pe baza unor zboruri directe”, a spus ministra de Externe.

„În ceea ce priveşte întrebarea care a fost prezentă în spaţiul public, la care am răspuns şi noi în conferinţele de presă, privind prezenţa minorei neînsoţite în consulat, vă reamintim că în celula de criză centrală fiecare consulat a raportat categoriile pe care le va include în fiecare plan de evacuare. Nu aveam nicio categorie de minori neînsoţiţi, nici în formularele noastre oficiale, nici în mail-urile oficiale, niciuna dintre cererile părinţilor niciunui minor neînsoţit, ceea ce înseamnă că în planificarea anterioară în grupurile care au fost incluse în zborul respectiv nu exista această categorie”, a precizat Oana Ţoiu.

Răspunzând la întrebările „Cine a chemat-o pe fiica lui Ponta la consulat, cine a anunţat-o că va zbura şi cine a decis că nu va mai zbura”, Oana Ţoiu a afirmat că a existat o comunicare paralelă faţă de canalelel oficiale.

„Evident că fiecare minor are dreptul la sprijin, are dreptul la suport consular. În ceea ce priveşte această eroare regretabilă, în care a existat o comunicare paralelă faţă de canalele oficiale, în care a existat personal consular care a dus o conversaţie separată de înregistrările formale şi asta a dus la venirea unui minor în spaţiul consular în afara programărilor care au fost raportate către centrală privind categoriile de grupuri vulnerabile, evident că aici lucrurile pot să fie mult îmbunătăţite. Evident că după ce se termină această criză, o să avem un plan foarte clar de evaluare, de discuţie a ce putem îmbunătăţi.

Dar repet acest lucru pentru că este foarte, foarte important. În această uriaşă criză, ca şi presiune de cereri de sprijin ale cetăţenilor faţă de capacitatea de a răspunde, este extrem de important pentru statul român să respecte regulile pe care le-a comunicat public, să aibă un cetăţean care s-a înscris pe un canal public acces la informaţii exact la fel cum are cineva care sună pe un telefon paralel, să poată fi contactate grupurile vulnerabile în ordinea vulnerabilităţilor bazate pe înscrierile formale - pe mail, pe formularele formale - să nu existe firul scurt prin care cineva să aibă acces privilegiat la informaţii”, a mai spus Ţoiu.

Şefa MAE a mai declarat că „este perfect legitim ca orice părinte să încerce să facă tot ce poate pentru propriul copil; este însă datoria unei instituţii să acorde informaţii relevante la timp, tuturor cetăţenilor vulnerabili care s-au înscris pe canalele formale, în acelaşi timp sau înainte să facă asta în funcţie de cine a apelat la firul scurt”.

„În ceea ce priveşte cine din consulat a avut aceste conversaţii, aici va exista o evaluare dedicată. În acest moment, indiferent de care persoana din consulat a avut aceste conversaţii, este o responsabilitate care este şi colectivă, nu doar individuală. Aşa cum v-am spus, în momentul în care consulul m-a întrebat în acest caz aparte ce are de făcut, i-am reamintit consulului că grupul era finalizat ca şi categorii vulnerabile, cu o zi înainte, la capacitatea totală a locurilor alocate României şi că dacă ia o decizie privind modificarea grupului respectiv sau propunerea altui plan de întoarcere acasă, pentru că aveam şi zboruri în plan în cazul acestei minore neînsoţite sau în cazul oricărui beneficiar pe care îl are în grijă, trebuie să garanteze că s-a asigurat că informaţia respectivă ajunge la toţi cei din grupurile vulnerabile care s-au înscris pe platformele informaţie”, a arătat Oana Ţoiu.