Rusia reacţionează după ce Trump spune că plănuieşte să "preia" Cuba

Rusia a răspuns marţi la declaraţiile preşedintelui Donald Trump privind „preluarea” Cubei, pe fondul tensiunilor crescânde dintre Washington şi Havana.

Ministerul rus de Externe a declarat că va continua să sprijine Cuba pe fondul ameninţărilor lui Trump privind o preluare, relatează Reuters.

„Rusia îşi reafirmă solidaritatea neclintită cu guvernul şi poporul frăţesc al Cubei. Condamnăm ferm încercările de ingerinţă gravă în afacerile interne ale unui stat suveran, intimidarea şi utilizarea unor măsuri restrictive unilaterale ilegale”, a transmis ministerul, potrivit Newsweek.

Acesta a spus că „Insula Libertăţii” se confruntă acum cu „provocări fără precedent”, apărute ca „rezultat direct al embargoului comercial, economic, financiar şi, mai recent, energetic impus de SUA împotriva Cubei”.

Reacţia Rusiei vine în contextul în care Donald Trump a declarat luni că el crede că va avea „onoarea de a prelua Cuba”, în timp ce insula se confruntă cu agravarea condiţiilor economice şi pene de curent la nivelul reţelei electrice, pe fondul unei blocade petroliere impuse de SUA, toate acestea ducând la proteste.

Luni, Cuba s-a confruntat cu o pană de curent care a afectat întreaga insulă, unde trăiesc 11 milioane de oameni.

Trump a ameninţat anterior cu o „preluare prietenoasă” a Cubei, un adversar de lungă durată al SUA. El a confirmat, de asemenea, că guvernul cubanez poartă discuţii cu SUA, dar nu a oferit detalii despre aceste contacte, dezvăluite pentru prima dată săptămâna trecută.

„Cred că voi avea onoarea de a prelua Cuba. Este o mare onoare. A prelua Cuba într-o anumită formă. Fie că o eliberez, fie că o preiau, cred că pot face orice vreau cu ea, dacă vreţi să ştiţi adevărul. Este o naţiune foarte slăbită în acest moment”, le-a spus Trump reporterilor în Biroul Oval.

Rusia a fost un aliat al Cubei de decenii, încă din perioada Uniunii Sovietice. Cele două ţări continuă să aibă legături strânse în domeniul securităţii şi economic. Poziţia politică a guvernului cubanez este importantă pentru Rusia, deoarece o Cubă slăbită ar putea avea implicaţii pentru politica globală a Rusiei în Americi. Rusia, care se confruntă deja cu sancţiuni americane din cauza invaziei din Ucraina, a declarat că va trimite petrol Cubei.

Un raport publicat pe 22 ianuarie de Fundaţia Jamestown a arătat că problemele cu care se confruntă Cuba ar putea pune în pericol interesele Rusiei pe scena internaţională.

„Căderea Cubei ar fi percepută de Sudul Global drept dovada finală a incapacităţii Rusiei, Chinei sau a altcuiva de a funcţiona ca un centru alternativ de putere. În Asia, Africa şi America Latină, toată lumea va înţelege un lucru simplu: angajarea în ‘multipolaritate’ este riscantă, deoarece nu îşi poate proteja aliaţii de presiunea americană”, se arată în raportul semnat de cercetătorul Sergey Sukhankin.

Rusia a pierdut un aliat în America de Sud atunci când SUA l-a arestat pe preşedintele venezuelean Nicolas Maduro în ianuarie.

Cuba este o ţară comunistă. Este condusă de Miguel Diaz-Canel, membru al Partidului Comunist din Cuba.

Sub conducerea sa, ţara insulară a adoptat o nouă constituţie care reafirmă socialismul. Aceasta prevede că „sistemul socialist pe care această Constituţie îl susţine este irevocabil”. De asemenea, a reafirmat sistemul monopartid, recunoscând în acelaşi timp anumite drepturi de proprietate privată.

Ţara a cunoscut o anumită extindere a sectorului privat. Luni, NBC News a relatat că cetăţenii cubanezi care trăiesc în străinătate vor putea investi în afaceri pe insulă, citându-l pe viceprim-ministrul cubanez Oscar Perez-Oliva Fraga.

„Cuba este deschisă să aibă o relaţie comercială fluidă cu companiile americane”, precum şi „cu cubanezii care locuiesc în Statele Unite şi descendenţii lor”, a declarat acesta.

De ce blochează SUA livrările de petrol către Cuba?

Trump a semnat pe 29 ianuarie un ordin executiv împotriva Cubei, acuzând guvernul ţării de „acţiuni extraordinare care dăunează şi ameninţă Statele Unite”, inclusiv sprijinirea „numeroaselor ţări ostile, grupuri teroriste transnaţionale şi actori maligni ostili Statelor Unite”.

„Statele Unite au toleranţă zero faţă de abuzurile regimului comunist cubanez. Statele Unite vor acţiona pentru a proteja politica externă, securitatea naţională şi interesele naţionale ale Statelor Unite, inclusiv prin tragerea la răspundere a regimului cubanez pentru acţiunile şi relaţiile sale dăunătoare, rămânând în acelaşi timp angajate să sprijine aspiraţiile poporului cubanez pentru o societate liberă şi democratică”, se arată în ordin.

Ordinul executiv a introdus, de asemenea, noi tarife pentru bunurile „importate în Statele Unite care sunt produse ale oricărei alte ţări care vinde direct sau indirect sau furnizează în alt mod petrol Cubei”.

Organizaţia Naţiunilor Unite a condamnat embargoul.

„Este o formă extremă de constrângere economică unilaterală cu efecte extrateritoriale, prin care Statele Unite încearcă să exercite presiuni asupra statului suveran Cuba şi să oblige alte state terţe suverane să îşi modifice relaţiile comerciale legitime, sub ameninţarea unor măsuri comerciale punitive”, au scris experţii ONU într-o declaraţie din 12 februarie.

Cuba a primit totuşi unele ajutoare umanitare. În februarie, SUA a anunţat un ajutor de 6 milioane de dolari pentru insulă, potrivit Associated Press.

Cuba „are o economie care nu funcţionează într-un sistem politic şi guvernamental. Nu o pot repara. Aşadar, trebuie să se schimbe radical. Ceea ce au anunţat ieri nu este suficient de radical. Nu va rezolva problema”, a declarat marţi secretarul de stat Marco Rubio.

Situaţia actuală în Cuba?

Oficialii cubanezi spun că embargoul petrolier a lăsat insula într-o criză economică, aceasta confruntându-se cu lipsuri de combustibil şi dificultăţi economice în ultimele săptămâni, generând critici interne la adresa politicii administraţiei Trump.

Criza energetică provine dintr-o combinaţie de infrastructură învechită, lipsuri de combustibil şi presiuni economice agravate de sancţiunile SUA şi de prăbuşirea turismului în timpul pandemiei COVID-19. Reţeaua electrică a insulei se bazează în mare măsură pe centrale termoelectrice vechi, care au suferit defecţiuni. O pană de curent de la începutul acestei luni a fost pusă pe seama uneia dintre aceste centrale situate la est de Havana şi a lipsei de combustibil.

Cuba produce aproximativ 40% din propriul petrol, dar acest lucru nu a fost suficient pentru a preveni penuriile din ultimele luni. Livrările din Venezuela au încetat după ce SUA a lovit ţara sud-americană şi l-a arestat pe Maduro în ianuarie. Diaz-Canel a declarat vineri că insula nu a primit livrări de petrol de mai bine de trei luni.