România rămâne fruntaşă în UE la numărul tinerilor care nici nu lucrează nici nu urmează vreun program educaţional
Ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare (NEETs) în Uniunea Europeană a scăzut în 2025 până la 11%, de la 15,2% în 2015, însă România are în continuare cea mai mare proporţie de NEETs din Uniunea Europeană, arată datele publicate joi de Eurostat.
Cele mai mici procente de tineri din categoria NEETs au fost înregistrate anul trecut în Ţările de Jos (5,3%), Suedia (5,9%) şi Slovenia (7,6%). În schimb, cele mai mari proporţii au fost înregistrate în România (19,2%), Bulgaria (13,8%) şi Grecia (13,6%).
O comparaţie între cele două ţări cu cele mai mari şi cele mai mici proporţii de NEETs în 2025 arată că procentul tinerilor adulţi NEETs a fost de aproape patru ori mai mare în România decât în Ţările de Jos.
Între 2015 şi 2025, proporţia NEETs s-a redus în 22 dintre cele 27 de ţări ale UE. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Italia (un declin de 12,4 puncte procentuale, de la 25,7% la 13,3%), Grecia (scădere de 10,5 puncte procentuale, de la 24,1% la 13,6%) şi Croaţia (scădere de 9,0 puncte procentuale, de la 19,8% la 10,8%).
În cazul României, ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare (NEETs) a scăzut de la 20,9% în 2015, până la 19,2% în 2025.
Proporţia cea mai mare a tinerilor care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare se înregistrează în rândul persoanelor care au absolvit doar studii primare. Datele Eurostat arată că, în 2025, proporţia de NEETs pentru tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani din UE a fost de 12,8% în rândul celor cu un nivel scăzut de educaţie, comparativ cu 11% în rândul celor cu un nivel mediu de educaţie şi 8% în rândul celor cu un nivel ridicat de educaţie.
În schimb, sunt trei state membre care au înregistrat creşteri ale ponderii tinerilor NEETs între 2015 şi 2025: Germania (creştere cu un punct procentual), Luxemburg (creştere de 1,2 puncte procentuale) şi Austria (creştere de 1,6 puncte procentuale). Danemarca şi Lituania au înregistrat aproape aceleaşi ponderi de tineri NEETs.
