Percheziţii ample într-un dosar privind obţinerea frauduloasă a cetăţeniei române. În vizor, avocaţi şi funcţionari

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a anunţat că procurorii din cadrul Secţiei de urmărire penală au efectuat joi, 18 decembrie, 37 de percheziţii domiciliare în două cauze care vizează săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, fals informatic, uz de fals, divulgarea de informaţii secrete de serviciu sau nepublice şi acces ilegal la un sistem informatic, în diferite forme de participaţie.

Într-un comunicat publicat pe site-ul instituţiei, se precizează că ancheta vizează modul de redobândire sau acordare a cetăţeniei române pe baza unor înscrisuri oficiale falsificate.

„Conform art. 11 din Legea 21/1991 privind cetăţenia română (în forma în vigoare la data faptelor) „persoanele care au fost cetăţeni români, dar au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetăţenia română, cu posibilitatea păstrării cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e).”

Cu alte cuvinte, au vocaţie descendenţii până la gradul al III-lea ai foştilor cetăţeni români din teritoriile care, înainte de 28 iunie 1940, se aflau în componenţa statului român (de exemplu: Republica Moldova, regiunea Cernăuţi, o parte din regiunea Odesa din Ucraina – Cetatea Albă, Chilia, Ismail etc.).

Cererea se redactează în limba română, se adresează Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (cu sediul în municipiul Bucureşti) şi se depune personal de către solicitant sau, în cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procură specială, fiind însoţită de acte care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege.

„Cererile de redobândire sau de acordare a cetăţeniei române, întemeiate pe dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi art. 11 din Legea 21/1991, pot fi depuse şi la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României, în acest caz fiind trimise, de îndată, Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie”, se mai arată în documentul citat.

Potrivit sursei menţionate, probele administrate relevă existenţa unui grup infracţional organizat constituit în anul 2022, format din şapte cetăţeni ucraineni, majoritatea rezidenţi în România, grup sprijinit de mai mulţi avocaţi din Baroul Bucureşti, traducători şi/sau notari publici.

Membrii grupului aveau acces direct sau prin intermediari la baze de date privind evidenţa populaţiei din Republica Moldova sau Ucraina, unde se presupune că erau falsificate majoritatea actelor de stare civilă necesare dovedirii unei descendenţe din cetăţeni români.

„Au existat situaţii când, refuzându-se înregistrarea dosarelor din cauza lipsei unor documente de stare civilă, beneficiarii au revenit imediat cu documentul lipsă (aparent emis de o autoritate străină), însoţiţi de aceiaşi avocaţi, în unele situaţii originalele actelor de stare civilă (ce trebuiau prezentate pentru comparare, la ghişeu) având urme de tuş proaspăt imprimat, ceea ce a generat suspiciunea existenţei unor centre de falsificare a înscrisurilor oficiale chiar şi pe raza municipiului Bucureşti.

De remarcat faptul că, numai în primele 11 luni ale acestui an, au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetăţeniei române care au legătură cu activitatea grupului infracţional organizat investigat.

Ulterior obţinerii cetăţeniei române, solicitanţii obţin acte de identitate româneşti, în special paşaportul, ce atestă astfel fraudulos că sunt cetăţeni UE”, afirmă procurorii.

Aceştia mai arată că, întrucât procedura de redobândire sau acordare a cetăţeniei române în temeiul art. 11 din Legea nr. 21/1991 este una de durată — verificările depăşind, de regulă, doi ani şi finalizându-se, în caz pozitiv, cu depunerea jurământului —, în paralel a fost dezvoltată o reţea de falsificatori de certificate de cetăţenie. Aceste documente au fost folosite de mai multe persoane, majoritatea cetăţeni ruşi, cu ajutorul voit sau nu al unor funcţionari publici, pentru a obţine acte de stare civilă şi, ulterior, acte de identitate româneşti.

„Acest aspect, combinat cu managementul defectuos şi lipsa pregătirii profesionale a funcţionarilor publici, pe alocuri, dar şi reaua-credinţă în exercitarea atribuţiilor, a dus la acapararea şi posibil considerat colaps al sistemului de primire şi soluţionare a cererilor.

Acest colaps a permis identificarea şi exploatarea unor vulnerabilităţi de ordin uman, legislativ şi organizaţional, de către persoanele interesate să obţină aceste acte de stare civilă. Premisa obţinerii acestora constă în obţinerea ulterioară de beneficii materiale, cum ar fi rezidenţă fiscală, ajutoare sociale de stat (alocaţii şi indemnizaţii), dar şi juridice, obţinând posibilitatea de liberă circulaţie în interiorul Uniunii Europene, dar şi în ţări la care România a aderat privind tratate bilaterale de cooperare şi liberă circulaţie”, afirmă procurorii.

Potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au fost identificate până în prezent cel puţin 89 de certificate de cetăţenie false, depuse la Primăria Sectorului 6 – Serviciul Stare Civilă. Ulterior transcrierii actelor de naştere, beneficiarii au obţinut acte de identitate româneşti, în special paşapoarte, de la structurile de evidenţă a populaţiei din municipiul Bucureşti, judeţele Ilfov sau Suceava, unde şi-au stabilit, de cele mai multe ori fictiv, domiciliul legal.

„Analiza înscrisurilor depuse relevă că, de cele mai multe ori, solicitantul nici nu figura intrat legal pe teritoriul naţional. Au fost aplicate ştampile suspectate a fi contrafăcute, denumite generic vize, care atestă în fals intrarea în ţară prin următoarele PTF-uri: Bucureşti H.C., Albiţa, Stânca, Siret, Sculeni, Nădlac II şi Ruse, cu date diferite faţă de evidenţele informatizate.

Totodată, prin comparaţiile făcute de organele de urmărire penală între înscrisurile depuse, s-a constatat că o parte din cereri au fost completate de cetăţeni români, aşa-zişi mandatari, solicitantul nefiind fizic prezent. Cu toate acestea, şase funcţionare din cadrul Primăriei Sectorului 6 – Serviciul Stare Civilă au înscris în mod fals în documentul oficial faptul că au verificat identitatea solicitantului.

Mai mult, în cazul a trei funcţionare din cadrul Serviciului Stare Civilă Sector 6 au fost emise acte de naştere fără a exista la dosar certificatul de cetăţenie”, se mai arată în comunicat.

Ancheta vizează şi un funcţionar public din cadrul SPCEP Buftea, care ar fi furnizat date confidenţiale unor intermediari, precum şi alte persoane care au sprijinit străinii în efectuarea programărilor online la Serviciul Stare Civilă Sector 6.

În urma investigaţiilor, a fost dispusă continuarea urmăririi penale faţă de opt membri ai grupului infracţional organizat, cinci avocaţi din Baroul Bucureşti, 14 funcţionari publici şi alţi 107 suspecţi.

Activităţile au fost desfăşurate cu sprijinul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti, Poliţiei Sector 6, IPJ Botoşani, Direcţiei de Operaţiuni Speciale şi al Jandarmeriei Române.

„Precizăm că percheziţia domiciliară este un procedeu probatoriu reglementat de Codul de procedură penală, în vederea descoperirii şi strângerii probelor necesare soluţionării cauzei, care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”, se mai arată în comunicatul citat.