Organizaţii civice îi cer public lui Nicuşor Dan să nu numească la şefia marilor parchete "magistraţi asupra cărora planează suspiciuni serioase de competenţă profesională sau integritatea morală"

Cele nouă organizaţii civice care au ieşit în stradă la protestul din 6 martie - Comunitatea Declic, alături de Corupţia Ucide, Iniţiativa România, Iniţiativa Timişoara, Reset Iaşi, Alternativă Civică Timişoara, În Stradă, Agent Green şi Rezistenţa Civică Galaţi - îi cer preşedintelui Nicuşor Dan, printr-o scrisoare publică, să nu-i numească în funcţie pe Cristina Chiriac ca procuror general, Viorel Cerbu ca procuror-şef al DNA şi pe Marius Voineag, Alex Florenţa sau Gill Julien Geigore-Iacobici, ca adjuncţi la Parchetul General, respectiv DIICOT, din cauza controverselor din jurul acestora.

„Domnule Preşedinte,

Organizaţiile civice care au participat la protestul din faţa Palatului Cotroceni din 6 martie 2026 consideră necesar să clarifice public poziţia referitoare la dialogul avut cu dumneavoastră şi să răspundă ideilor principale exprimate atunci.

1. Despre responsabilitatea Preşedintelui pentru numirea şefilor de parchete

Nu avem nicio îndoială că Preşedintele României trebuie să îşi asume responsabilitatea politică pentru numirea conducerii marilor parchete. Aceasta este chiar raţiunea pentru care protestul nostru a avut loc în faţa Palatului Cotroceni.

În campania electorală aţi afirmat în mod repetat că veţi fi garantul reformei reale a justiţiei şi că nu veţi gira compromisuri în numirile la vârful sistemului judiciar. Tocmai din acest motiv am organizat acest protest, acesta fiind un demers prin care vă reamintim promisiunile pe care le-aţi făcut societăţii.

2. Despre informaţiile la care aveţi acces

Suntem convinşi că, în calitatea dumneavoastră de Preşedinte al României, aveţi acces la mai multe informaţii decât opinia publică. Este firesc ca acest lucru să fie astfel. În acelaşi timp, aceasta este şi chestiunea care ne îngrijorează cel mai mult.

Şi fostul preşedinte al României a fost informat de structurile statului, însă acest lucru nu l-a împiedicat să ia decizii greşite care au contribuit la degradarea statului de drept şi la consolidarea unor reţele de influenţă în interiorul instituţiilor.

Îngrijorarea noastră se referă la faptul că informaţiile pe baza cărora urmează să luaţi aceste decizii provin din aceleaşi surse care:

-au eşuat în combaterea războiului hibrid şi a dezinformării provenite dinspre Federaţia Rusă;

-au tolerat sau chiar au facilitat apariţia unor construcţii politice extremiste;

-au contribuit la stigmatizarea unor membri ai societăţii civile;

-au permis capturarea unor zone importante din economia naţională prin mecanisme opace de influenţă.

Este evident că, până în prezent, niciunul dintre responsabilii instituţionali pentru aceste eşecuri majore nu a fost tras la răspundere.

3. Despre urgenţa deciziei

Înţelegem argumentul dumneavoastră conform căruia performanţa unei conduceri instituţionale se evaluează în timp. Din păcate, în cazul de faţă timpul nu mai este un aliat. Mandatele pentru conducerea marilor parchete sunt acordate pentru o perioadă lungă, iar deciziile luate acum vor influenţa funcţionarea justiţiei pentru mulţi ani. Un eventual eşec al acestor numiri riscă să producă o creştere semnificativă a neîncrederii şi nemulţumirii publice faţă de instituţiile statului şi să alimenteze curentele radicale şi extremiste care deja au ajuns la o cotă alarmantă.

4. Despre ritmul reformei

Înţelegem că reformarea sistemului judiciar presupune inerţii instituţionale şi procese complexe. Totuşi, percepţia din societate este că lucrurile nu doar că nu se îmbunătăţesc, ci se deteriorează. Indicatorii de încredere publică, evoluţia discursului extremist şi lipsa unor rezultate vizibile în combaterea marilor reţele de corupţie sau criminalitate organizată conturează o perspectivă îngrijorătoare.

5. Despre expertiza pe care o avem la dispoziţie

Dorim să subliniem că poziţiile noastre nu sunt formulate exclusiv pe baza percepţiilor publice. Suntem consiliaţi de specialişti care au avut responsabilităţi importante în sistemul judiciar şi în instituţiile statului şi care cunosc în detaliu mecanismele interne ale acestuia. Suntem pregătiţi să vă prezentăm, domnule preşedinte, analizele şi soluţiile propuse de aceşti experţi şi asumate de noi pentru reformarea reală a sistemului de justiţie.

În campania electorală aţi afirmat că:

-numirile în funcţiile cheie din justiţie trebuie să fie lipsite de compromis;

-integritatea şi reputaţia profesională trebuie să fie criterii decisive;

-societatea civilă trebuie ascultată atunci când semnalează probleme grave.

Preşedintele trebuie să fie un filtru real împotriva numirilor controversate.
Poziţiile exprimate în dialogul din 6 martie — în special ideea că decizia trebuie luată exclusiv pe baza unor informaţii care nu pot fi discutate public — riscă să contrazică spiritul acestor angajamente.

Atragem atenţia asupra faptului că mai mulţi dintre candidaţii propuşi pentru conducerea parchetelor au fost menţionaţi în presă în legătură cu:

-gestionarea controversată a unor dosare sensibile;

-venituri nejustificate legal;

-posibile abuzuri procedurale în cadrul unor anchete;

-suspiciuni privind blocarea sau tergiversarea unor investigaţii;

-probleme de integritate rezultate din relaţii familiale sau financiare;

-participarea la decizii instituţionale arbitrare sau lipsite de fundament legal.

Considerăm că simpla existenţă a acestor controverse publice ar trebui să fie suficientă pentru a determina o analiză extrem de riguroasă înaintea oricărei numiri.

Solicitările noastre

În acest context, vă solicităm:

1. să nu numiţi în funcţiile de conducere ale parchetelor magistraţi asupra cărora planează suspiciuni serioase de competenţă profesională sau integritatea morală, care au fost exprimate public dar şi urmare a unor analize interne;

2. să participaţi personal la şedinţele Consiliului Superior al Magistraturii în care sunt analizate aceste numiri;

3. să folosiţi prerogativele constituţionale ale Preşedintelui pentru a impune standarde reale de integritate şi profesionalism;

4. să iniţiaţi un proces real de reformă a sistemului judiciar, în acord cu promisiunile făcute în campania electorală.

5. să formalizaţi o rutină de consultare periodică la nivelul administraţiei prezidenţiale cu societatea civilă.

Relaţia dintre un lider ales şi societate este un contract social. Promisiunile din campanie sunt clauzele acestui contract, iar atunci când ele sunt ignorate, societatea civilă are datoria morală de a interveni şi de a cere respectarea lui. Protestul nostru este o expresie a responsabilităţii civice, încadrându-se în acest demers de atenţionare şi sancţionare a celor care uită să-şi respecte promisiunile.

Tocmai de aceea considerăm că este datoria noastră să vă reamintim aceste angajamente atunci când există riscul că ele să fie abandonate.

România are nevoie de o justiţie independentă, credibilă şi respectată, precum şi de magistraţi curajoşi şi independenţi. Deciziile pe care le veţi lua în perioada următoare vor avea un impact major asupra acestei direcţii”, se arată într-un comunicat de presă al celor nouă organizaţii civice participante la protestul de la Palatul Cotroceni.

Organizaţiile civice participante la protestul din 6 martie 2026

Corupţia ucide

Declic

Iniţiativa România

Iniţiativa Timişoara

Reset Iaşi

În stradă

Alternativa Civică Timişoara

Agent Green

Rezistenţa Civică Galaţi