Vă invităm să redirecționați către Epoch Times România cei 3,5% din impozitul pe venit (care altfel se duc la stat), online, fără drumuri la ANAF - apăsând butonul de mai jos.

Negocierile de pace de la Abu Dhabi încep sub umbra atacurilor ruseşti / Zelenski: "Rusia nu ia diplomaţia în serios"

Prima rundă de negocieri directe între Ucraina şi Rusia la Abu Dhabi s-a încheiat vineri seara, 23 ianuarie 2026 (YouTube - Screenshot)
Redacţia
04.02.2026
Prima rundă de negocieri directe între Ucraina şi Rusia la Abu Dhabi s-a încheiat vineri seara, 23 ianuarie 2026 (YouTube - Screenshot)
Redacţia
04.02.2026

Negociatori din Ucraina, Rusia şi Statele Unite urmează să se aşeze la masa discuţiilor miercuri, la Abu Dhabi, pentru o nouă încercare cu miză ridicată de a contura un sfârşit al celui mai sângeros război din Europa de la Al Doilea Război Mondial încoace – discuţii deja umbrite de un nou val de atacuri ruseşti cu rachete şi drone, informează Kyiv Post.

Întâlnirile, programate să se desfăşoare miercuri şi joi, au loc după luni de diplomaţie blocată şi pe fondul intensificării luptelor pe teren, la aproape patru ani după ce Rusia a lansat invazia sa pe scară largă asupra Ucrainei, în februarie 2022.

Cu doar o zi înainte de negocieri, Rusia a lansat un baraj masiv asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, lăsând fără electricitate şi încălzire zone întinse ale ţării, în timp ce temperaturile au coborât mult sub pragul de îngheţ. La Kiev, sute de mii de oameni au rămas fără curent electric sau căldură.

„Fiecare astfel de lovitură rusească confirmă că atitudinile de la Moscova nu s-au schimbat”, a declarat marţi preşedintele Volodimir Zelenski. „Ei continuă să parieze pe război şi pe distrugerea Ucrainei şi nu tratează diplomaţia cu seriozitate.”

Zelenski a spus că Ucraina îşi va „ajusta” abordarea în negocieri ca răspuns, fără a oferi detalii.

După primele contacte directe Ucraina–Rusia în cadrul unui plan de pace condus de SUA, desfăşurate la Abu Dhabi pe 23–24 ianuarie, Zelenski a declarat că un punct-cheie de blocaj îl reprezintă „diferenţa fundamentală” dintre modul în care Ucraina şi Rusia îşi imaginează încheierea războiului.

În timp ce Ucraina caută o soluţie care să-i păstreze teritoriile, propunerile Rusiei cer concesii drastice pe care Kievul le consideră inacceptabile.

Moscova cere ca Ucraina să-şi retragă forţele din mari părţi ale estului Donbasului – inclusiv din oraşe puternic fortificate, situate deasupra unor importante resurse industriale şi naturale – şi vrea recunoaştere internaţională pentru teritoriile ocupate din 2022 încoace ca fiind ruseşti.

Kievul a respins categoric aceste condiţii, propunând în schimb îngheţarea războiului aproximativ de-a lungul liniei actuale a frontului şi avertizând că orice retragere unilaterală nu ar face decât să invite agresiuni viitoare.

Rusia ocupă în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei şi a ameninţat că va cuceri restul regiunii Doneţk dacă negocierile eşuează. Ucraina controlează încă aproximativ o cincime din Doneţk, inclusiv zone urbane dense, fortificate de-a lungul anilor de lupte.

Moscova revendică, de asemenea, în întregime regiunile Luhansk, Herson şi Zaporojie, deşi le ocupă doar parţial, şi deţine enclave teritoriale în mai multe alte regiuni estice.

Delegaţia Ucrainei va fi condusă de secretarul Consiliului Naţional de Securitate, Rustem Umerov, în timp ce Rusia îl trimite pe Igor Kostyukov, şeful agenţiei sale de informaţii militare şi ofiţer de carieră al marinei, sancţionat de Occident pentru rolul său în invazie.

La rundele anterioare de negocieri de la Abu Dhabi, delegaţia SUA a fost condusă de emisarul preşedintelui Donald Trump, Steve Witkoff.

Runda actuală, care trebuia să aibă loc la sfârşitul săptămânii trecute, a fost amânată din cauza unor probleme de program între cele trei părţi, potrivit Kremlinului.

Sondajele de opinie arată că majoritatea ucrainenilor se opun oricărui acord care ar ceda teritorii Rusiei în schimbul păcii, considerând astfel de concesii atât nedrepte, cât şi periculoase.

Un sondaj realizat de Institutul Internaţional de Sociologie din Kiev (KIIS) arată că 52% dintre respondenţi resping categoric transferarea regiunilor Doneţk şi Luhansk către Rusia în schimbul unor garanţii de securitate, în timp ce 40% au spus că ar lua în considerare un asemenea compromis.

Ucrainenii cred în general că cedarea de teritorii nu ar face ţara mai sigură, a declarat directorul executiv al KIIS, Anton Hruşeţki, menţionând că linia frontului din est a rămas în mare parte stabilă de luni de zile, în pofida cererilor Moscovei de a controla aproximativ 20% din teritoriul şi populaţia Ucrainei.

Vă invităm să redirecționați către Epoch Times România cei 3,5% din impozitul pe venit (care altfel se duc la stat), online, fără drumuri la ANAF - apăsând butonul de mai jos.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor