Meta a ascuns dovezi privind prejudiciile asupra sănătăţii cauzate de reţelele sociale, susţin documentele depuse la un tribunal american
Meta a oprit cercetările interne privind efectele Facebook asupra sănătăţii mintale după ce a găsit dovezi cauzale că produsele sale dăunează sănătăţii mintale a utilizatorilor, potrivit documentelor neredactate dintr-un proces intentat de districtele şcolare din SUA împotriva Meta şi a altor platforme de socializare, transmite Reuters.
Într-un proiect de cercetare din 2020 cu numele de cod „Project Mercury”, Meta, oamenii de ştiinţă au colaborat cu firma de sondaje Nielsen pentru a evalua efectul „dezactivării” Facebook, conform documentelor Meta obţinute prin descoperire.
Spre dezamăgirea companiei, „persoanele care au încetat pentru o săptămână să utilizeze Facebook au raportat sentimente mai reduse de depresie, anxietate, singurătate şi comparaţie socială”, se arată în documentele interne.
În loc să publice aceste concluzii sau să continue cercetările, se arată în document, Meta a anulat continuarea lucrărilor şi a declarat intern că rezultatele negative ale studiului erau viciate de „naraţiunea mediatică existentă” în jurul companiei.
În privat, însă, un angajat a insistat că concluziile cercetării erau valabile, potrivit documentului.
„Studiul Nielsen arată un impact cauzal asupra comparaţiei sociale” (emoji cu faţă nefericită), ar fi scris un cercetător anonim. Un alt angajat şi-a exprimat îngrijorarea că tăcerea cu privire la concluziile negative ar fi similară cu industria tutunului „care face cercetări şi ştie că ţigările sunt dăunătoare, dar păstrează această informaţie pentru sine”.
În ciuda faptului că Meta a documentat o legătură cauzală între produsele sale şi efectele negative asupra sănătăţii mintale, documentul susţine că Meta a declarat Congresului că nu are capacitatea de a cuantifica dacă produsele sale sunt dăunătoare pentru adolescente.
Într-o declaraţie făcută sâmbătă, purtătorul de cuvânt al Meta, Andy Stone, a spus că studiul a fost oprit deoarece metodologia sa era defectuoasă şi că a lucrat cu sârguinţă pentru a îmbunătăţi siguranţa produselor sale.
„Înregistrarea completă va arăta că, de peste un deceniu, am ascultat părinţii, am cercetat problemele cele mai importante şi am făcut schimbări reale pentru a proteja adolescenţii”, a spus el.
Acuzaţia că Meta ar fi ascuns dovezile privind efectele nocive ale reţelelor sociale este doar una dintre multele acuzaţii formulate vineri seara de Motley Rice, o firmă de avocatură care a dat în judecată Meta, Google, TikTok şi Snapchat, în numele districtelor şcolare din întreaga ţară. În linii mari, reclamanţii susţin că aceste companii au ascuns în mod intenţionat utilizatorilor, părinţilor şi profesorilor riscurile recunoscute intern ale produselor lor.
TikTok, Google şi Snapchat nu au răspuns imediat la solicitarea de comentarii.
Acuzaţiile împotriva Meta şi a rivalilor săi includ încurajarea tacită a copiilor sub 13 ani să utilizeze platformele lor, eşecul de a aborda conţinutul cu abuzuri sexuale asupra copiilor şi încercarea de a extinde utilizarea produselor de social media de către adolescenţi în timp ce se aflau la şcoală. Reclamanţii susţin, de asemenea, că platformele au încercat să plătească organizaţii axate pe copii pentru a apăra siguranţa produselor lor în public.
Într-un caz, TikTok a sponsorizat National PTA şi apoi s-a lăudat intern cu capacitatea sa de a influenţa organizaţia axată pe copii. Conform documentului depus, oficialii TikTok au spus că PTA „va face tot ce vrem noi în toamnă... (ei) vor anunţa lucrurile public (,), (ei) CEO-ul lor va face declaraţii de presă pentru noi”.
În general, însă, acuzaţiile împotriva celorlalte platforme de socializare sunt mai puţin detaliate decât cele împotriva Meta. Documentele interne citate de reclamanţi susţin că:
- Meta a proiectat în mod intenţionat funcţiile sale de siguranţă pentru tineri astfel încât să fie ineficiente şi rar utilizate şi a blocat testarea funcţiilor de siguranţă despre care se temea că ar putea fi dăunătoare pentru creştere.
- Meta a cerut ca utilizatorii să fie prinşi de 17 ori încercând să traficheze persoane în scopuri sexuale înainte de a-i elimina de pe platforma sa, ceea ce un document a descris ca fiind „un prag de sancţionare foarte, foarte, foarte ridicat”.
- Meta a recunoscut că optimizarea produselor sale pentru a creşte implicarea adolescenţilor a dus la furnizarea de conţinut mai dăunător acestora, dar a făcut-o oricum.
- Meta a blocat eforturile interne de a împiedica prădătorii de copii să contacteze minorii timp de mai mulţi ani din cauza preocupărilor legate de creştere şi a presat personalul de siguranţă să difuzeze argumente care să justifice decizia sa de a nu acţiona.
- Într-un mesaj text din 2021, Mark Zuckerberg a spus că nu ar spune că siguranţa copiilor este principala sa preocupare „când am o serie de alte domenii pe care mă concentrez mai mult, cum ar fi construirea metaversului”. Zuckerberg a respins sau ignorat, de asemenea, solicitările lui Nick Clegg, şeful de atunci al departamentului de politici publice globale al Meta, de a finanţa mai bine activitatea de siguranţă a copiilor.
Stone, de la Meta, a contestat aceste acuzaţii, afirmând că măsurile de siguranţă ale companiei pentru adolescenţi sunt eficiente şi că politica actuală a companiei este de a şterge conturile imediat ce sunt semnalate pentru trafic sexual.
El a afirmat că procesul denaturează eforturile companiei de a crea funcţii de siguranţă pentru adolescenţi şi părinţi şi a calificat activitatea sa în domeniul siguranţei ca fiind „în general eficientă”.
„Nu suntem deloc de acord cu aceste acuzaţii, care se bazează pe citate selectate în mod tendenţios şi opinii eronate”, a afirmat Stone.
Documentele Meta citate în dosar nu sunt publice, iar Meta a depus o moţiune pentru a le elimina. Stone a menţionat că obiecţia se referă la natura excesiv de largă a ceea ce reclamanţii doresc să dezvăluie, nu la dezvăluirea în întregime a documentelor.
O audiere privind dosarul este programată pentru 26 ianuarie la Tribunalul Districtual din California de Nord.
