Merz susţine interzicerea Nord Stream pentru a împiedica reluarea acordurilor gaziere între SUA şi Rusia
Cancelarul german Friedrich Merz susţine „activ” propunerea UE de a interzice conductele Nord Stream care leagă Rusia de Germania, în încercarea de a opri orice eforturi ale SUA şi Rusiei de a reactiva legăturile de gaze, scrie FT.
Guvernul lui Merz a declarat la începutul acestei săptămâni că susţine interdicţia ca parte a viitoarei runde de sancţiuni ale blocului împotriva Rusiei pentru războiul din Ucraina.
Potrivit trei oficiali familiarizaţi cu problema, cancelarul a încercat să potolească orice dezbateri interne cu privire la meritele unei potenţiale reactivări.
Rapoartele din Financial Times din martie despre oameni de afaceri ruşi şi americani legaţi de Kremlin care doreau să repună în funcţiune conductele private l-au determinat pe Merz să înceapă discuţii cu oficiali din Berlin şi Bruxelles despre cum să împiedice acest lucru, a declarat una dintre persoane.
Adăugarea Nord Stream pe lista sancţiunilor UE „îi elimină potenţial o problemă politică”, au spus aceştia.
Măsurile punitive sunt, de asemenea, o modalitate pentru Merz de a „europeniza” soarta conductei, în loc ca Berlinul să se confrunte singur cu potenţiale presiuni din partea SUA şi Rusiei, a declarat un alt oficial.
Deşi nu are control statal asupra niciunuia dintre cele patru conducte - în prezent disfuncţionale, după ce trei dintre ele au fost avariate în urma unor explozii în 2022 - Berlinul ar trebui să acorde o certificare pentru orice activare a legăturii de gaze.
Citiți și Fost spion, aliat al lui Putin, încearcă să relanseze Nord Stream 2 cu investiţii americane [Raport]
Restricţiile UE ar viza Nord Stream 2 AG, entitatea cu sediul în Elveţia care deţine conductele, precum şi orice alte companii – ruseşti sau de altă origine – necesare pentru repornirea şi funcţionarea acestora, au declarat pentru FT persoane familiarizate cu planurile.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a menţionat săptămâna trecută Nord Stream ca parte a „noului pachet de sancţiuni” la care lucrează echipa sa. Ea a făcut aceste declaraţii după ce s-a consultat mai întâi cu Merz, care şi-a exprimat sprijinul pentru această măsură, potrivit unei persoane familiarizate cu discuţiile.
Comisia urma sa înceapă discuţii oficiale cu guvernele UE în acest weekend, au adăugat sursele. Acestea pot fi adoptate numai cu sprijinul unanim al tuturor capitalelor.
Nord Stream, o idee a fostului cancelar Gerhard Schröder, care avea relaţii strânse cu Putin şi a fost angajat ulterior de Gazprom, a fost odată un simbol al legăturilor economice profunde dintre Rusia şi Germania.
Citiți și Der Standard: consorţiul Nord Stream 2 este condus de un fost agent STASI
Chiar înainte ca Moscova să lanseze invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022, legătura era un motiv de dispută între Berlin şi Washington, prima administraţie Trump îndemnând cancelarul de atunci, Angela Merkel, să reducă dependenţa energetică a ţării sale de Rusia.
Matthias Warnig, fost spion Stasi şi prieten apropiat al lui Putin, a discutat despre reluarea proiectului conductei cu sprijinul investitorilor americani, au declarat anterior persoane cu cunoştinţe despre discuţii. Warnig încerca să profite de dorinţa preşedintelui american Donald Trump de apropiere economică cu Moscova, au spus aceştia.
„Este corect că actualul cancelar sprijină activ sancţiunile împotriva Nord Stream 2”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului, adăugând: „Unul dintre obiectivele sancţiunilor noastre este de a priva Rusia de veniturile care ar putea fi utilizate pentru a finanţa războiul de agresiune împotriva Ucrainei, în încălcarea dreptului internaţional. Acestea includ veniturile din exportul de combustibili fosili”.
Eforturile lui Trump de a negocia un acord cu Rusia în privinţa Ucrainei au reaprins dezbaterea în Germania cu privire la Nord Stream şi gazul rusesc, care reprezenta mai mult de jumătate din importurile de gaz ale Germaniei înainte de 2022.
Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, care a obţinut peste 20% din voturile la nivel naţional în alegerile din februarie, a cerut repunerea în funcţiune a conductelor, în contextul în care cea mai mare economie din zona euro se confrunta cu preţuri ridicate la energie şi stagnare.
Această opinie este împărtăşită de unii lideri de afaceri şi politicieni din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) de centru-dreapta a lui Merz şi de partenerii săi de coaliţie de centru-stânga, social-democraţii. Opoziţia verde a dat vina pe rămăşiţele „conexiunii cu Moscova” din cadrul principalelor partide germane.
În martie, Michael Kretschmer, premierul CDU al landului Saxonia din estul Germaniei, a declarat că menţinerea măsurilor punitive împotriva Moscovei este „complet depăşită şi nu se potriveşte deloc cu ceea ce fac americanii în acest moment”.
