"Măsuri de avarie" - Vom vedea preţuri mai mici la pompă după intervenţia Guvernului? La ce efecte să ne aşteptăm [ANALIZĂ]

Măsurile anunţate de Guvern sunt menite, în primul rând, să asigure consumul de carburanţi, să nu ne trezim cu penurie. În al doilea rând, reducerea marjei nu va aduce o temperare semnificativă a creşterii preţurilor, a opinat, luni, analistul economic Adrian Negrescu, într-o amplă analiză la Euronews.

Jurnalist: Întrebarea principală a tuturor celor care ne privesc în acest moment este vom vedea de mâine preţuri mai mici la pompă datorită acestor măsuri?

Adrian Negrescu: Din păcate, nu cu foarte mult şi nu de atât de repede. Probabil de săptămâna viitoare vom vedea o reducere medie cu 50 de bani a preţului la pompă, pentru că uitaţi-vă la adaosul comercial, de exemplu. Anul trecut era undeva între 9 şi 10%. Dacă se coboară la jumătate, înseamnă 5%. La un preţ al motorinei de 10 lei, asta înseamnă practic o reducere de 50 de bani a preţului. Mai puneţi şi aceea eliminarea biocarburantului din carburanţi, asta înseamnă încă o scădere de 2-3%, deci undeva între 40 şi 60 de bani pe litru. Asta înseamnă în momentul de faţă aceste decizii luate de guvern.

Pe de altă parte se introduce un lucru extrem de important, de care am spus şi la dumneavoastră la Euronews încă de acum două săptămâni, limitarea exporturilor. Pentru că în momentul de faţă OMV Petrom, Rompetrol şi celelalte companii din piaţă gestionează în comun stocurile de petrol împreună cu filialele din alte ţări. Adică îşi mută cantităţile de carburanţi de la o ţară la alta, în funcţie de necesarul de consum. Prin această declarare a stării de criză, practic guvernul va monitoriza şi va obliga jucătorii din piaţa petrolului să păstreze aceşti carburanţi aici în ţară, pentru a nu ajunge la penurie. Asta este cea mai mare problemă, să nu ajungem la o raţionalizare a consumului de carburanţi în ţara noastră.

Jurnalist: Marii absenţi din această listă de măsuri - scăderea accizei, scăderea TVA la carburant. A rezolva mai multe lucruri luarea unor astfel de măsuri?

Adrian Negrescu: Ne-a spus domnul ministru al energiei în mod foarte clar. Pe măsură ce statul va aduna mai mulţi bani din preţul carburanţilor, probabil ulterior va dezvolta nişte scheme de compensare a preţului, adică ne va da probabil încă un 50 de bani, ca în anul 2022 când am avut acea compensare decisă de guvern, atunci când preţul a crescut foarte mult, mai ales la motorină. Altfel spus, ce a recunoscut domnul Ivan e faptul că statul nu are bani în momentul de faţă pentru a acoperi o temperare a preţului carburanţilor.

Altfel spus, nu se va umbla la TVA, nu se va umblă la accize. Ceea ce din punctul meu de vedere arată dimensiunea crizei bugetare în care se află România şi situaţia financiară în care ne aflăm. Spre deosebire de alte ţări, noi nu ne permitem din punct de vedere financiar, cu un deficit bugetar de vreo 28 de miliarde de euro, să renunţăm la o parte din veniturile din accize şi TVA, cele care sunt esenţiale pentru cheltuielile zilnice ale guvernului, nu mai vorbesc de pensii şi salarii.

Jurnalist: Vreau să rămâneţi puţin alături de noi, pentru că vreau să punem toată această informaţie şi într-un context, să vedem ce au făcut alte ţări. Majoritatea statelor europene au luat deja măsuri pentru limitarea efectelor creşterii preţurilor, de la plafonarea preţului la pompă, la reducerea preţului la pompă, sau reduceri de taxe şi accize, ori subvenţionarea pentru populaţie.

Croaţia şi Ungaria au fost primele state europene care au anunţat că plafonează preţurile carburanţilor. Slovenia, Italia şi Portugalia au redus acciza pentru carburanţi. Italia şi Portugalia au scăzut şi preţul la pompă. Spania şi Macedonia de Nord au redus taxa pe valoarea adăugată pentru carburanţi. Spania are un plan de urgenţă cu 80 de măsuri şi reduce TVA şi la gaz şi electricitate. Austria reduce temporar taxa pe benzină şi motorină şi va limita marjele de profit ale benzinăriilor. Grecia a limitat deja marjele de profit şi la carburanţi şi la alimente.

Sunt şi ţări care au luat măsuri sociale pentru protejarea populaţiei. Bulgaria oferă un ajutor lunar de 20 de euro şoferilor cu venituri mici. Slovacia şi Serbia au interzis exporturile temporar şi au raţionalizat vânzările la pompă. Republica Moldova a raţionalizat cantitatea vândută în canistre. Iar în Germania preţurile la pompă pot creşte doar o singură dată pe zi.

Am văzut ce fac alte ţări şi revenim la dumneavoastră, domnule Negrescu, pentru că vedem că România intră acum într-o logică de intervenţie pe piaţă. Însă, întrebarea care ar trebui să concluzioneze cumva ceea ce se întâmplă este - ne protejează cu adevărat aceste măsuri sau doar amână până la următorul val de scumpiri?

Adrian Negrescu: Ne protejează din prisma necesarului de consum. Altfel spus, încercăm să evităm raţionalizarea consumului şi în România, pentru că, din păcate, suntem dependenţi de importuri şi, mai mult decât atât, noi suntem într-un fel de pana prostului în momentul de faţă. Rafinăriile Rompetrol şi Lukoil sunt închise, iar rafinăria OMV Petrom funcţionează şi ea cu o parte din capacitatea. Nu funcţionează la capacitate maximă. Altfel spus, deşi avem petrol în rezerve în momentul de faţă, nu prea avem cum să-l rafinăm ca să determinăm scăderea preţului.

Altfel spus, din această perspectivă, măcar atâta să avem. Să avem carburanţi disponibili la pompă şi pentru sectoarele vitale pentru economie. Iar mai departe, în privinţa preţurilor, se sperăm că statul, cum le spunea domnul Ivan, va aduna mai mulţi bani din preţurile carburanţilor şi va inventa o schemă prin care să ajute şi populaţia în ceea ce priveşte impactul acestor creşteri de preţuri istorice la benzină şi motorină.

Jurnalist: Bun, hai să mergem pe scenariul cel mai probabil. Este ultima întrebare din care vreau să-mi dau seama cum arată viitorul. Scenariul cel mai probabil, din ceea ce spun toţi analiştii şi din ceea ce ne arată piaţa şi evenimentele din Orientul Mijlociu, este cel în care preţul petrolului continuă să crească. Ce se întâmplă la pompă?

Adrian Negrescu: În momentul de faţă este 113 dolari petrolul şi avem un preţ de 10 lei la motorină. Dacă ajunge la 120-130 de dolari petrolul şi există toate şansele să se ajungă la această situaţie, din păcate preţurile vor continua să crească şi în România spre 12-13 lei litru. Cu acea compensaţie generată de temperarea adausului comercial şi eliminării biocarburanţilor, nu facem mare lucru, altfel spus, preţurile vor continua să crească.

Astea sunt măsuri de avarie care nu rezolvă adevărat fundamentul problemei, această creştere a preţului petrolului la nivel internaţional, care nu o putem noi din România rezolva.

Nu avem cum să intervenim în preţul petrolului, din această perspectivă suntem victime de serviciu, din păcate în această criză internaţională generată de războiul din Iran.

Jurnalist: Important este să fim informaţi şi să ştim cum să acţionăm în funcţie de ceea ce se întâmplă, dacă putem să o facem.