Lituania cere Bielorusiei despăgubiri de 200 de milioane de euro pentru criza migranţilor

Lituania a cerut despăgubiri de peste 200 de milioane de euro pentru criza migranţilor provocată de Bielorusia, a informat, luni, postul de televiziune lituanian LRT, potrivit The Kyiv Independent.

Cererea vine după ce ţara baltică a iniţiat proceduri legale împotriva Bielorusiei la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) pe 19 mai, susţinând că Minsk „facilitează, sprijină şi permite traficul de migranţi” în Lituania.

„Estimările iniţiale ale daunelor, estimate la peste 200 de milioane de euro, sunt alocate numai pentru soluţionarea crizei în cadrul sistemului de afaceri interne. Calculele vor fi revizuite”, a declarat Ministerul Justiţiei din Lituania într-un comentariu adresat Baltic News Service.

Din 2021, Vilnius acuză Minsk că a orchestrat o creştere a numărului de treceri ilegale de migranţi în Lituania, în încercarea de a destabiliza aliatul Ucrainei din UE şi NATO.

În procesul intentat, Lituania susţine că daunele suferite între 2021 şi 2023 au rezultat din construirea unei bariere fizice, îmbunătăţirea sistemelor de supraveghere a frontierelor şi desfăşurarea unui număr fără precedent de personal la frontieră din cauza acţiunilor Bielorusiei.

Potrivit Ministerului litiuanian de Justiţie, dacă instanţa recunoaşte o legătură directă între acţiunile Bielorusiei şi daunele rezultate în Lituania, aceasta ar putea crea un precedent, facilitând stabilirea responsabilităţii în cazuri viitoare.

Polonia ar putea să se alăture procesului, a raportat postul independent de ştiri bielorus Euroradio. Ministerul de Externe al Poloniei a confirmat că este la curent cu iniţiativa Lituaniei şi împărtăşeşte opinia că Bielorusia a încălcat dreptul internaţional.

Bielorusia, care nu a răspuns încă la procedura iniţiată de Lituania, este unul dintre cei mai fideli aliaţi ai Rusiei, iar o parte a invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Moscova a fost lansată de pe teritoriul său.

În ciuda faptului că a ridicat problema în faţa autorităţilor bielorusie, Vilnius afirmă că Minsk a refuzat să coopereze pentru a limita migraţia ilegală.

Lituania a declarat anterior, în aprilie 2023, că a refuzat intrarea a 20.000 de migranţi din Bielorusia, deşi numărul acestora a crescut semnificativ de atunci. Vilnius a cerut anterior Minskului să plătească 120 de milioane de euro pentru facilitarea trecerii în masă a migranţilor.

Lituania se învecinează cu exclava rusă Kaliningrad la sud-vest şi cu Bielorusia la est şi sud. Tensiunile dintre NATO şi Moscova s-au intensificat de la invazia pe scară largă a Ucrainei.

Moscova a fost acuzată anterior de tactici similare, menite să destabilizeze aliaţii NATO din ţările baltice.

Ca răspuns la aderarea Helsinkiului la NATO, Finlanda a acuzat Rusia vecină că foloseşte migraţia ca armă, încurajând migranţii din ţări precum Siria şi Somalia să treacă graniţa.

În timp ce Lituania continuă să-şi consolideze apărarea de-a lungul graniţelor cu Bielorusia şi Rusia, ţara a anunţat pe 5 mai că va investi 1,1 miliarde de euro în următorul deceniu pentru a instala mine antitanc în scopul de a „bloca şi încetini” o eventuală invazie.

Agenţiile de informaţii occidentale au avertizat asupra unui potenţial război de amploare în Europa în următorii cinci ani, invocând atitudinea din ce în ce mai agresivă a Rusiei.