Liderii arabi fac presiuni pentru încetarea focului în Gaza

Liderii arabi şi oficialii guvernamentali au cerut sâmbătă o nouă încetare a focului în Fâşia Gaza, aflată sub asediu în urma războiului dintre Israel şi mişcarea islamistă palestiniană Hamas, declanşat în octombrie 2023.

Vorbind în cadrul unui summit anual desfăşurat la Bagdad, preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, a solicitat o încetare permanentă a focului, pentru a permite accesul ajutorului umanitar în teritoriu, eliberarea ostaticilor deţinuţi de Hamas şi retragerea completă a trupelor israeliene din Gaza. Totodată, Abbas a cerut ca Hamas să renunţe la controlul asupra Fâşiei Gaza şi ca gruparea, alături de celelalte facţiuni armate, să predea armele Autorităţii Palestiniene, cu sediul în Cisiordania.

Războiul a fost declanşat de un atac fără precedent comis de Hamas asupra Israelului. După o încetare a focului care a durat aproape două luni, armata israeliană şi-a reluat ofensiva în Gaza pe 18 martie.

Secretarul general al Ligii Arabe, Ahmed Aboul Gheit, a acuzat Israelul de epurare etnică. „Este ruşinos ca un stat să urmărească epurarea etnică în secolul XXI, iar lumea să rămână tăcută”, a declarat el. „Politica nechibzuită a Israelului în Palestina, Siria şi Liban riscă să arunce întreaga regiune într-un ciclu nesfârşit de confruntări”, a avertizat Aboul Gheit.

Preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi, îngrijorat de un posibil exod forţat al palestinienilor din Gaza către Egipt, a acuzat Israelul de comiterea unor „crime sistematice şi practici brutale” cu scopul de a anihila prezenţa palestiniană din enclavă. El a făcut apel la preşedintele american Donald Trump să depună eforturi pentru instaurarea unei încetări a focului.

„Îl invit pe preşedintele Trump, în calitate de lider care susţine pacea, să depună toate eforturile şi presiunile necesare pentru a obţine o încetare a focului în Fâşia Gaza, ca premisă pentru iniţierea unui proces politic serios, în care el să fie mediator şi garant al unei păci durabile”, a declarat al-Sissi.

Apelul vine la o zi după ce Trump a încheiat o vizită în ţările bogate în resurse energetice din Golf — Arabia Saudită, Qatar şi Emiratele Arabe Unite.

Egiptul a fost prima ţară arabă care a semnat, în 1979, un tratat de pace cu Israelul, intermediat de SUA.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, şi premierul spaniol Pedro Sánchez au participat, de asemenea, la summitul de la Bagdad. „Avem nevoie de o încetare permanentă a focului — acum. Eliberarea necondiţionată a tuturor ostaticilor — acum. Şi accesul liber al ajutorului umanitar — acum”, a spus Guterres. „Respingem strămutarea repetată a populaţiei din Gaza şi, desigur, orice tentativă de strămutare forţată în afara teritoriului”, a adăugat el.

În luna martie, un summit de urgenţă desfăşurat la Cairo a aprobat un plan arab pentru reconstrucţia Gazei, care exclude relocarea populaţiei. Planul este prezentat ca o alternativă la o propunere a preşedintelui Trump, care sugera strămutarea locuitorilor şi transformarea Gazei într-o „riviera” a Orientului Mijlociu.

Mai mulţi lideri arabi, inclusiv cei din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Oman, Iordania şi Liban, nu au participat la reuniunea de la Bagdad, fiind reprezentaţi de oficiali guvernamentali de diferite ranguri.

În declaraţia finală, participanţii au reafirmat „respingerea categorică” a oricărei strămutări a palestinienilor, potrivit agenţiei irakiene de presă (INA). Aceştia au cerut comunităţii internaţionale să „exercite presiuni pentru încetarea vărsării de sânge” şi pentru permiterea accesului ajutorului umanitar în enclava asediată.

Mai mulţi vorbitori au salutat anunţul recent al preşedintelui Trump privind ridicarea sancţiunilor impuse Siriei, o ţară devastată de peste un deceniu de război civil.

În timpul vizitei în Arabia Saudită, Trump s-a întâlnit miercuri cu preşedintele sirian Ahmed al-Sharaa, marcând prima întâlnire între liderii celor două ţări în ultimii 25 de ani. Sancţiunile împotriva Siriei au fost impuse ca răspuns la represiunea brutală declanşată de fostul preşedinte Bashar al-Assad împotriva protestatarilor în 2011 şi la atrocităţile comise de regimul său în timpul războiului civil.

Bashar al-Assad a fost înlăturat în decembrie de o alianţă rebelă condusă de islamişti şi comandată de al-Sharaa, care a devenit ulterior preşedinte interimar.

Ahmed al-Sharaa nu a participat la reuniunea de la Bagdad. Delegaţia siriană a fost condusă de ministrul de externe Asaad al-Shaibani, care a descris decizia lui Trump drept un pas important spre redresarea şi reconstrucţia Siriei.

O invitaţie anterioară adresată lui al-Sharaa de către guvernul irakian a stârnit furia facţiunilor pro-iraniene din Irak, care l-au acuzat că a comis atacuri ca luptător islamist sunnit după invazia americană din 2003.

Miliţiile şiite irakiene au luptat, de asemenea, alături de regimul lui al-Assad împotriva grupării rebele conduse de al-Sharaa.

De la preluarea puterii, Ahmed al-Sharaa încearcă să proiecteze o imagine moderată şi să reabiliteze poziţia Siriei în relaţiile internaţionale.