Leziuni retiniene şi risc de cancer: pericolul ascuns al luminii albastre pe care nimeni nu îl vede
alte articole
În trei cazuri reale, un profesor de 60 de ani a fost operat de două ori pentru o ruptură de retină şi totuşi a trebuit să se pensioneze anticipat; două femei de 50 de ani au murit de cancer de sân; iar un bărbat de 50 de ani a fost internat în spital pentru cataractă. Acestea sunt exemple de probleme de sănătate asociate cu utilizarea excesivă a telefonului mobil şi expunerea la lumină intensă, în special la lumina albastră.
Profesorul Jou Jwo-Huei, de la Departamentul de Ştiinţă şi Inginerie a Materialelor de la Universitatea Naţională Tsinghua din Taiwan, a afirmat într-un interviu acordat emisiunii Health 1+1, difuzată de NTD, un canal asociat cu The Epoch Times, că unele surse de lumină prezente în viaţa modernă pot acţiona ca „ucigaşi invizibili”. Potrivit explicaţiilor sale, o lumină excesiv de intensă sau albastră nu numai că poate provoca boli oculare, dar poate afecta şi sistemul endocrin, provoca insomnie şi creşte riscul de cancer.
De ce lumina albastră a LED-urilor este mai dăunătoare
Utilizarea telefonului mobil sau a computerului, precum şi expunerea prelungită la lumină intensă — în special la cea emisă de LED-uri cu componentă albastră sau violetă — poate dăuna ochilor şi sănătăţii în general, a adăugat Jou.
Lucrul prelungit la distanţă mică menţine active, în mod constant, celulele responsabile de vederea de aproape, ceea ce provoacă oboseală oculară şi inflamaţie şi poate favoriza miopia. Deoarece celulele vizuale care funcţionează în medii cu lumină slabă şi cele care percep lumina intensă şi culoarea trebuie să alterneze, expunerea continuă la iluminare puternică le suprasolicita pe acestea din urmă, care reprezintă doar 5 %.
Lumina albastră a LED-urilor este deosebit de dăunătoare. Vederea este, în sine, un proces biochimic: când lumina pătrunde în ochi, celulele fotoreceptoare ale retinei transformă semnalele luminoase în semnale electrice prin reacţii fotochimice, a explicat Jou.
Aceste reacţii generează în mod natural stres oxidativ şi reziduuri metabolice. Deoarece lumina albastră are mai multă energie decât cea roşie sau verde, ea impune o solicitare metabolică mai mare asupra celulelor fotoreceptoare, ceea ce creşte stresul oxidativ şi ridică riscul de deteriorare cumulativă a retinei.
Somn şi sănătate: legătura dintre lumina albastră, insomnie şi cancer
Pe lângă efectele asupra ochilor, lumina albastră poate contribui la alte probleme de sănătate, printre care tulburările de somn. Deoarece suprimă secreţia de melatonină — hormonul care induce somnul —, expunerea prelungită, în special noaptea, la utilizarea dispozitivelor electronice, cum ar fi telefoanele mobile şi computerele, poate perturba ceasul biologic şi afecta calitatea odihnei.
Potrivit lui Jou, expunerea prelungită la lumina albastră poate provoca tulburări endocrine, anemie sau acumularea de toxine. De asemenea, poate provoca neurodegenerare, creşte riscul de Alzheimer, scurta speranţa de viaţă şi creşte riscul de obezitate şi cancer.
Un studiu realizat de Universitatea Harvard, care a urmărit aproximativ 110 000 de asistente medicale timp de 24 de ani, a concluzionat că femeile care trăiesc în comunităţi cu expunere ridicată la lumina exterioară în zone rezidenţiale pot avea un risc mai mare de cancer mamar invaziv.
Lămpi fluorescente şi LED: impactul luminii albastre asupra vederii
Lămpile LED, datorită economiei de energie şi nivelului ridicat de luminozitate, au devenit principala sursă de iluminat în case şi birouri. Însă ele conţin multă lumină albastră şi nu trebuie subestimată deteriorarea pe care o poate provoca ochilor.
Jou a relatat un caz: după instalarea luminilor LED într-un laborator al Universităţii Tsinghua, un asistent a mers la oftalmolog din cauza durerilor oculare, dar picăturile prescrise nu au avut efect. Ulterior, problema a fost atribuită luminii albastre a acestor corpuri de iluminat, iar disconfortul a dispărut când a început să poarte ochelari cu filtru de lumină albastră.
Luminile fluorescente sunt „cea mai proastă sursă de lumină inventată de om”, a afirmat el, deoarece lumina albă pe care o emit conţine o cantitate mare de albastru şi violet, pe lângă lumina ultravioletă şi albastru intens, ceea ce poate provoca inflamaţii oculare şi alte probleme. Jou recomandă alegerea iluminatului cu tonuri calde şi a produselor eficiente care filtrează lumina albastră, cum ar fi ochelarii cu acest filtru, pentru a reduce efectele nocive ale luminii albe.
Pentru a citi nu este nevoie de o lumină intensă
Mulţi oameni cred, în mod eronat, că cititul sau munca necesită o iluminare extrem de intensă, dar excesul de lumină este dăunător, a subliniat Jou. El şi echipa sa, după mii de teste, au constatat că nivelul adecvat pentru citit este mult mai scăzut decât se crede de obicei.
Nivelul ideal ar fi de aproximativ 24 lux (unitate de măsură a iluminării), echivalentul luminii a două lumânări, şi ar fi suficient pentru a acoperi nevoile vizuale ale majorităţii oamenilor.
În special, lumina albă cu componentă albastră creşte oboseala oculară, favorizează miopia severă şi poate contribui chiar la boli oculare persistente, cu impact asupra sănătăţii.
Pentru a proteja vederea, Jou sugerează mărirea textului sau ajustarea iluminării la o intensitate similară cu cea a unei lumânări, ceea ce este mai confortabil şi poate îmbunătăţi claritatea. După cum a explicat, ochiul are celule sensibile la strălucire, pe lângă cele asociate cu vederea în lumină intensă. Diminuarea luminii şi a permite ochiului să se adapteze timp de trei până la cinci secunde reduce semnificativ luminozitatea percepută necesară.
