Lansare eşuată la testările de la SpaceX. Racheta Starship scapă de sub control la jumătatea zborului

Racheta Starship a SpaceX a decolat, marţi, cu un vuiet din Texas spre spaţiu, dar a scăpat de sub control la aproximativ jumătatea zborului, fără să îndeplinească unele dintre cele mai importante obiective de testare. Incidentul aduce noi obstacole inginereşti pentru programul marţian al CEO-ului Elon Musk, tot mai turbulent, potrivit unei ştiri Reuters.

Sistemul de lansare Starship, cu o înălţime de 122 de metri, piesa centrală a viziunii lui Musk de a trimite oameni pe Marte, a decolat de la baza SpaceX din Texas, zburând dincolo de punctele în care două tentative anterioare din acest an au eşuat exploziv, aruncând resturi peste insule din Caraibe şi obligând zeci de avioane comerciale să-şi schimbe traseul.

Aceasta a fost a noua misiune completă de testare a Starship de la prima încercare din aprilie 2023. Pentru acest zbor, capsula superioară a fost lansată în spaţiu deasupra unui propulsor reutilizat – o premieră pentru demonstrarea reutilizabilităţii acestuia.

Însă SpaceX a pierdut contactul cu treapta inferioară, de 70 de metri, în timpul coborârii. Aceasta s-a prăbuşit în mare, în loc să realizeze amerizarea controlată planificată de companie.

Între timp, capsula Starship a continuat să zboare în spaţiul suborbital, dar a început să se rotească necontrolat la aproximativ 30 de minute de la lansare. Această mişcare haotică a survenit după ce SpaceX a anulat planul de a elibera opt sateliţi Starlink falşi, mecanismul rachetei nereuşind să funcţioneze conform aşteptărilor.

„Nu arată prea bine cu multe dintre obiectivele noastre orbitale pentru astăzi”, a spus Dan Huot, comentator SpaceX, în timpul transmisiei live.

Musk era programat să susţină un discurs despre ambiţiile sale în explorarea spaţiului, transmis de la Starbase, sub titlul „Drumul spre o viaţă multiplanetară”. Însă, ore mai târziu, acesta nu mai apăruse şi nu existau semne că intenţionează să o facă.

Pe platforma X, Musk a menţionat totuşi că unul dintre motoarele rachetei a fost oprit în spaţiu conform planului – un pas atins şi în teste anterioare. El a declarat că o scurgere la rezervorul principal de combustibil a dus la pierderea controlului rachetei.

„Avem multe date utile de analizat. Ritmul lansărilor următoare va fi mai alert – aproximativ una la fiecare 3-4 săptămâni”, a scris el.

SpaceX a precizat că modelele Starship lansate anul acesta includ upgrade-uri semnificative faţă de prototipurile anterioare, în contextul în care mii de angajaţi lucrează la construirea unei rachete multirol, capabilă să lanseze loturi mari de sateliţi, să transporte oameni înapoi pe Lună şi, în cele din urmă, să trimită astronauţi pe Marte.

Cultura riscului

Eşecurile recente arată că SpaceX întâmpină dificultăţi în depăşirea unei etape complexe din dezvoltarea de miliarde de dolari a Starship. Totuşi, cultura inginerească a companiei – recunoscută pentru toleranţa ridicată la risc în comparaţie cu alţi jucători din industria aerospaţială – se bazează pe o strategie de testare prin zboruri care forţează limitele, urmate de îmbunătăţiri prin repetiţie frecventă.

Traiectoria planificată pentru Starship în zborul de marţi includea o orbită aproape completă în jurul Pământului, cu o amerizare controlată în Oceanul Indian, pentru a testa noile plăci de protecţie termică şi clapetele de direcţie pentru reintrarea în atmosferă.

Însă eşecul prematur, care a apărut sub forma unei mingi de foc pe cerul nopţii deasupra sudului Africii, adaugă o nouă pauză în planurile ambiţioase ale lui Musk de dezvoltare rapidă a unei rachete care urmează să joace un rol central în programul spaţial american.

NASA intenţionează să folosească racheta pentru a transporta oameni pe Lună în 2027, deşi programul lunar întâmpină incertitudini din cauza influenţei exercitate de Musk asupra administraţiei Trump, orientată spre Marte.

Ancheta privind incidentul

Autorităţile federale au acordat SpaceX o licenţă pentru această ultimă tentativă de zbor cu doar patru zile înainte, încheind o investigaţie privind un incident anterior, care a dus la suspendarea Starship timp de aproape două luni.

Ultimele două zboruri-test – în ianuarie şi martie – s-au încheiat la scurt timp după decolare, când vehiculele au explodat în timpul ascensiunii, împrăştiind resturi în regiunea Caraibelor şi afectând numeroase zboruri comerciale.

Administraţia Federală a Aviaţiei a extins zonele de pericol legate de resturi în jurul traiectoriei de ascensiune pentru lansarea de marţi.

Eşecurile consecutive au avut loc în faze de zbor pe care SpaceX le reuşise anterior, ceea ce a constituit un regres notabil pentru un program pe care Musk, miliardarul fondator al companiei în 2002, a încercat să îl accelereze în acest an.

Musk, cel mai bogat om din lume şi susţinător influent al fostului preşedinte Donald Trump, dorea cu disperare un succes, după ce a promis recent că îşi va concentra din nou atenţia asupra afacerilor sale – inclusiv SpaceX – după o implicare controversată în politica naţională şi încercări de reducere a birocraţiei guvernamentale.

Pe plan intern, Musk vede în Starship şi înlocuitorul eventual al rachetei Falcon 9 de la SpaceX, coloana vertebrală a afacerii sale comerciale de lansări, care deja trimite cea mai mare parte a sateliţilor lumii în orbita joasă a Pământului.