Iranul ameninţă cu represalii împotriva infrastructurii energetice şi de apă din Golf după ultimatumul lui Trump

Iranul a declarat duminică că va lovi sistemele de energie şi apă ale vecinilor săi din Golf ca represalii, dacă preşedintele SUA, Donald Trump, îşi duce la îndeplinire ameninţarea de a ataca reţeaua electrică a Iranului în termen de 48 de ore, escaladând războiul aflat în a treia săptămână.

Perspectiva unor atacuri reciproce asupra infrastructurii civile ar putea adânci criza regională şi ar putea zgudui şi mai mult pieţele globale atunci când acestea se redeschid luni dimineaţă.

Sirenele de raid aerian au sunat în întreaga Israel încă din primele ore ale dimineţii de duminică, avertizând asupra unor rachete lansate din Iran, după ce zeci de persoane au fost rănite peste noapte în două atacuri separate în oraşele israeliene din sud Arad şi Dimona.

Armata israeliană a declarat, câteva ore mai târziu, că loveşte Teheranul ca răspuns, transmite Reuters.

Trump a ameninţat peste noapte că va „nimici” centralele electrice ale Iranului dacă Teheranul nu redeschide complet Strâmtoarea Hormuz în termen de 48 de ore, la doar o zi după ce vorbise despre „reducerea” conflictului. El a făcut noua ameninţare în timp ce puşcaşii marini americani şi nave de debarcare grele se îndreaptă spre regiune.

Însă, deşi atacurile asupra electricităţii ar putea afecta Iranul, acestea ar fi potenţial catastrofale pentru vecinii săi din Golf, care consumă de aproximativ cinci ori mai multă energie pe cap de locuitor. Electricitatea face oraşele lor moderne din deşert locuibile, iar majoritatea produc aproape toată apa potabilă prin desalinizarea apei de mare.

Preşedintele Parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a scris pe X că infrastructura critică şi instalaţiile energetice din Orientul Mijlociu ar putea fi „distruse ireversibil” dacă centralele electrice ale Iranului vor fi atacate.

Puternica Gardă Revoluţionară iraniană a declarat că acest lucru ar însemna, de asemenea, că ruta maritimă pe unde tranzitează în mod normal o cincime din petrolul şi gazele naturale lichefiate la nivel global, de-a lungul coastei sudice a Iranului, ar rămâne închisă.

„Strâmtoarea Hormuz va fi complet închisă şi nu va fi redeschisă până când centralele noastre electrice distruse nu vor fi reconstruite”, au declarat Gardienii într-un comunicat.

Peste 2.000 de persoane au fost ucise în timpul războiului lansat de SUA şi Israel pe 28 februarie, care a dat peste cap pieţele, a crescut costurile combustibilului, a alimentat temerile privind inflaţia globală şi a zguduit alianţa occidentală postbelică.

„BOMBĂ CU CEAS”

„Ameninţarea preşedintelui Trump a plasat acum o bombă cu ceas de 48 de ore de incertitudine ridicată asupra pieţelor”, a declarat analistul de piaţă IG, Tony Sycamore, care se aşteaptă ca bursele să scadă atunci când se redeschid luni.

Preţurile petrolului au crescut vineri, încheind ziua la cel mai ridicat nivel din aproape patru ani.

Pieţele, deja sub presiune severă din cauza blocării transportului maritim, au fost zguduite şi mai mult săptămâna trecută când Israelul a atacat un important zăcământ de gaze din Iran, iar Teheranul a răspuns cu lovituri asupra vecinilor Arabia Saudită, Qatar şi Kuweit, crescând perspectiva unor pagube care ar putea afecta producţia de energie chiar dacă petrolierele îşi reiau navigaţia.

Atacurile iraniene au închis practic Strâmtoarea Hormuz, provocând cea mai gravă criză petrolieră de la anii 1970. Aproape-închiderea acesteia a dus la creşterea preţurilor gazelor în Europa cu până la 35% săptămâna trecută.

„Dacă Iranul nu redeschide COMPLET, FĂRĂ AMENINŢĂRI, Strâmtoarea Hormuz, în termen de 48 DE ORE din acest moment exact, Statele Unite ale Americii vor lovi şi vor nimici diversele lor CENTRALE ELECTRICE, ÎNCEPÂND CU CEA MAI MARE!” a postat Trump pe reţelele sociale în jurul orei 19:45 EDT (23:45 GMT) sâmbătă.

Presa iraniană l-a citat pe reprezentantul ţării la Organizaţia Maritimă Internaţională spunând că strâmtoarea rămâne deschisă pentru toate navele, cu excepţia celor legate de „duşmanii Iranului”.

Ali Mousavi a spus că tranzitul prin această rută este posibil prin coordonarea măsurilor de securitate şi siguranţă cu Teheranul.

Datele de urmărire a navelor arată că unele vase, precum nave sub pavilion indian şi un petrolier pakistanez, au negociat trecerea în siguranţă prin strâmtoare. Însă marea majoritate a navelor au rămas blocate în interior.

Comandamentul militar iranian Khatam al-Anbiya a declarat duminică că, dacă SUA vor lovi infrastructura de combustibil şi energie a Iranului, Iranul va ataca toată infrastructura energetică, de tehnologie a informaţiei şi de desalinizare a SUA din regiune.

Lovirea marilor centrale electrice iraniene ar putea declanşa pene de curent, paralizând totul, de la pompe şi rafinării până la terminale de export şi centre de comandă militară.

IRANUL EXTINDE RISCURILE CU RACHETE CU RAZĂ LUNGĂ

Statele Unite şi Israelul afirma că au degradat serios capacitatea Iranului de a proiecta forţă dincolo de graniţele sale, prin trei săptămâni de lovituri aeriene intensive.

Însă Teheranul a lansat vineri primele rachete balistice cu rază lungă cunoscute, cu o rază de 4.000 km, către o bază militară americano-britanică din Oceanul Indian, extinzând riscul de atacuri dincolo de Orientul Mijlociu.

Un atac iranian a căzut, de asemenea, în apropierea reactorului nuclear secret al Israelului, la aproximativ 13 km sud-est de oraşul Dimona.

Războiul se desfăşoară în paralel cu o confruntare pe un front separat între Israel şi Hezbollahul libanez, susţinut de Iran, Israelul declarând duminică că trupele sale au efectuat raiduri asupra mai multor poziţii ale grupării în sudul Libanului.

Hezbollah a declarat că a atacat mai multe zone de frontieră din nordul Israelului. Serviciile de urgenţă israeliene au spus că o persoană a fost ucisă într-un kibbutz de lângă frontieră. Ulterior, Israelul a spus că verifică dacă decesul a fost cauzat de foc israelian.

Hezbollah a lansat sute de rachete asupra Israelului de când a intrat în războiul regional pe 2 martie, declanşând o ofensivă israeliană care a ucis peste 1.000 de persoane în Liban.

Israelul a declarat că a instruit armata să accelereze demolarea locuinţelor libaneze din „satele de pe linia frontului” pentru a elimina ameninţările la adresa israelienilor şi să distrugă toate podurile peste râul Litani, despre care spune că sunt folosite pentru „activităţi teroriste”.