"Fără Ucraina, Moldova şi Georgia în NATO" - Condiţiile de pace ale lui Putin cu Ucraina [Reuters]

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, cere o garanţie scrisă că NATO nu va mai accepta membri din Europa de Est şi ridicarea mai multor sancţiuni drept condiţii pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, a relatat, miercuri, Reuters.

Un oficial rus de rang înalt a declarat pentru publicaţia citată că Putin este pregătit pentru un acord de pace, însă „nu cu orice preţ”.

După ce a vorbit cu Trump mai bine de două ore săptămâna trecută, Putin a declarat că a fost de acord să lucreze cu Ucraina la un memorandum care să stabilească contururile unui acord de pace, inclusiv calendarul unei încetări a focului. Rusia afirmă că în prezent redactează propria versiune a memorandumului, dar nu poate estima cât va dura.

„Putin este pregătit pentru pace, dar nu cu orice preţ”, a declarat o sursă rusă de rang înalt, sub protecţia anonimatului.

Trei surse ruse au afirmat că Putin doreşte un angajament scris din partea marilor puteri occidentale că nu vor mai extinde alianţa NATO condusă de SUA spre est — adică vor exclude aderarea Ucrainei, Georgiei, Moldovei şi a altor foste republici sovietice.

De asemenea, Rusia doreşte ca Ucraina să rămână neutră, ridicarea unor sancţiuni occidentale, rezolvarea chestiunii activelor suverane ruseşti îngheţate în Occident şi „protecţie” pentru vorbitorii de limbă rusă din Ucraina, au spus sursele.

Una dintre surse a spus că, dacă Putin îşi dă seama că nu poate obţine pacea în termenii săi, va încerca să demonstreze ucrainenilor şi europenilor, prin victorii militare, că „pacea de mâine va fi şi mai dureroasă.”

Kremlinul nu a răspuns solicitărilor pentru comentarii. Putin şi oficialii ruşi au afirmat în mod repetat că orice acord de pace trebuie să abordeze „cauzele rădăcină” ale conflictului — un eufemism pentru extinderea NATO şi sprijinul occidental pentru Ucraina.

Kievul a spus în repetate rânduri că Rusia nu ar trebui să aibă drept de veto asupra aspiraţiilor sale de a adera la NATO. Ucraina afirmă că are nevoie de garanţii de securitate ferme din partea Occidentului, pentru a preveni o viitoare agresiune rusă.

Administraţia preşedintelui Volodimir Zelenski nu a răspuns solicitărilor de comentarii. NATO, la rândul său, a spus în trecut că nu îşi va schimba politica „uşilor deschise” doar pentru că Moscova cere asta.

Trump, care se mândreşte cu relaţiile cordiale cu Putin şi a spus că liderul rus vrea pace, a avertizat că SUA ar putea impune noi sancţiuni dacă Moscova întârzie eforturile de pace. Duminică, Trump a sugerat pe reţelele sociale că Putin „a luat-o complet razna” lansând un atac aerian masiv asupra Ucrainei săptămâna trecută.

Prima sursă a spus că, dacă Putin vede o oportunitate tactică pe front, va continua ofensiva militară, iar Kremlinul crede că Rusia poate susţine războiul ani la rând, indiferent de sancţiunile şi suferinţele economice impuse de Occident.

O a doua sursă a spus că Putin este tot mai puţin dispus să facă compromisuri teritoriale şi îşi menţine public poziţia că doreşte întreg teritoriul celor patru regiuni ucrainene revendicate de Rusia.

„Putin şi-a înăsprit poziţia” în ceea ce priveşte teritoriile, a spus sursa.

Extinderea NATO

În iunie anul trecut, Putin şi-a prezentat condiţiile iniţiale pentru a încheia imediat războiul: Ucraina trebuie să renunţe la ambiţiile NATO şi să-şi retragă trupele din toate cele patru regiuni revendicate şi în mare parte controlate de Rusia.

Pe lângă Crimeea (anexată în 2014), Rusia controlează în prezent aproape toată Lugansk, peste 70% din Doneţk, Zaporojie şi Herson. De asemenea, ocupă părţi din Harkiv şi Sumi şi ameninţă Dnipropetrovsk.

Fostul preşedinte american Joe Biden, liderii vest-europeni şi Ucraina descriu invazia ca pe o agresiune imperială, promiţând în repetate rânduri să învingă forţele ruse.

Putin descrie războiul ca pe un moment de cotitură în relaţia Moscovei cu Occidentul, care, spune el, a umilit Rusia după prăbuşirea URSS în 1991, extinzând NATO în sfera de influenţă tradiţională a Rusiei.

La summitul NATO din Bucureşti, 2008, liderii alianţei au convenit că Ucraina şi Georgia vor deveni membre la un moment dat. Ucraina a modificat în 2019 Constituţia, stabilind ca obiectiv aderarea deplină la NATO şi UE.

Trump a spus că sprijinul SUA pentru candidatura Ucrainei la NATO a fost una dintre cauzele războiului şi a sugerat că Ucraina nu va primi aderarea.

Putin a revenit în repetate rânduri asupra subiectului extinderii NATO, inclusiv în declaraţiile sale cele mai detaliate din 2024 privind o posibilă pace.

În 2021, cu doar două luni înainte de invazie, Moscova a propus un proiect de acord cu statele NATO, care — la Articolul 6 — cerea renunţarea la orice extindere NATO viitoare, inclusiv aderarea Ucrainei sau a altor state.

Diplomaţii americani şi NATO au spus atunci că Rusia nu poate avea un drept de veto asupra extinderii alianţei.

Rusia doreşte o garanţie scrisă privind NATO, pentru că Putin consideră că Moscova a fost înşelată de SUA după căderea Zidului Berlinului în 1989, când secretarul de stat american James Baker i-ar fi promis liderului sovietic Gorbaciov că NATO nu se va extinde spre est — potrivit a două dintre surse.

A existat o asemenea promisiune verbală, afirmă fostul director CIA William J. Burns în memoriile sale, dar nu a fost niciodată formalizată şi a fost făcută înainte de colapsul URSS.

NATO, fondată în 1949 pentru a contracara Uniunea Sovietică, afirmă că nu reprezintă o ameninţare pentru Rusia — deşi în analiza sa din 2022, a desemnat Rusia drept „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru securitatea euro-atlantică.

Invazia Rusiei a determinat Finlanda să adere la NATO în 2023, urmată de Suedia în 2024.

Liderii europeni au avertizat în repetate rânduri că, dacă Rusia câştigă războiul din Ucraina, ar putea ataca într-o zi chiar NATO — ceea ce ar declanşa un nou război mondial. Rusia respinge aceste afirmaţii drept alarmism nefondat, dar a avertizat totodată că războiul ar putea escalada într-un conflict mai larg.