Expert: Preţul la pompă nu explodează doar din cauza petrolului, explodează şi din cauza taxelor
Preţul carburanţilor din România nu mai depinde doar de evoluţia petrolului, ci şi de taxe şi accize, care au crescut constant între 2020 şi 2026. În această perioadă, preţul la pompă a urcat cu peste 80%, potrivit unei analize publicate sâmbătă de preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă.
„În România, discuţiile despre carburanţi pornesc aproape întotdeauna de la preţul barilului şi ajung la întrebarea cine profită de pe urma scumpirilor. Totuşi, datele din perioada 2020–2026 conturează o realitate mai clară, dar şi mai incomodă: de la an la an, motorina şi benzina devin tot mai puţin produse determinate strict de piaţă şi tot mai mult rezultatul unui mecanism fiscal şi administrativ, în care statul creşte ponderea taxelor, iar costurile avansează rapid. Preţul la pompă nu mai reflectă doar piaţa, ci şi politică fiscală. În 2020, 63% din preţul unui litru de combustibil mergea la bugetul de stat. În 2026, această pondere ajunge la 69%. Cu alte cuvinte, aproape 7 din 10 lei plătiţi la pompă nu reprezintă costul petrolului, transportului, rafinării sau marja comercială, ci bani colectaţi la bugetul public”, afirmă Dumitru Chisăliţă, preluat de Agerpres.
Potrivit acestuia, între 2020 şi 2026 costul total al carburanţilor a crescut semnificativ: motorina a urcat de la 4,73 lei la 8,67 lei pe litru ( 83%), iar benzina de la 4,81 lei la 8,24 lei pe litru ( 71%). Aceste evoluţii indică o scumpire structurală determinată de trei factori principali: materia primă, fiscalitatea şi costurile interne.
Conform analizei, cele mai mari creşteri provin din taxe. Accizele au crescut cu aproximativ 62% (de la 1,73 la 2,80 lei/litru pentru motorină şi de la 1,89 la 3,06 lei/litru pentru benzină), iar TVA-ul pe litru s-a majorat cu 64–70% (de la 0,92 la 1,51 lei/litru pentru motorină şi de la 0,84 la 1,43 lei/litru pentru benzină). În aceeaşi perioadă, preţul ţiţeiului Brent exprimat în lei pe litru a crescut tot cu aproximativ 62%, iar cursul valutar doar cu 12%. Acest lucru arată că, în ultimii cinci ani, scumpirea nu a fost determinată exclusiv de evoluţia pieţei petrolului, ci şi de fiscalitate.
„Doar din acciză şi TVA diferenţele sunt deja foarte mari. Fiscalitatea nu mai este doar o componentă a preţului, ci devine elementul central în jurul căruia se formează preţul final. Acciza creşte în acelaşi ritm cu materia primă, iar TVA-ul creşte deoarece creşte baza de calcul. Dacă factorul principal ar fi fost doar petrolul, am fi vorbit despre volatilitate globală. Însă cifrele indică altceva: principalul motor al scumpirilor din ultimii cinci ani este fiscalitatea”, explică Dumitru Chisăliţă.
Pe de altă parte, datele arată că nici lanţul operaţional nu a rămas constant. Costurile de transport au crescut cu 407%, cele de rafinare cu 641%, iar distribuţia cu 50%. „Rafinarea are o creştere procentuală de peste şase ori, o dinamică foarte mare. Asta arată că presiunea asupra preţurilor nu vine doar din taxe, ci şi din costul efectiv al producerii şi livrării carburantului în România. Sistemul devine structural mai scump”, a explicat Chisăliţă.
În concluzie, analiza arată că între 2020 şi 2026 preţul combustibililor la pompă în România a crescut cu aproximativ 80%, în timp ce petrolul s-a scumpit cu 62%, iar cursul valutar doar cu 12%. În aceeaşi perioadă, accizele au crescut cu peste 62%, iar TVA-ul pe litru cu peste 70%, ceea ce a majorat ponderea sumelor care ajung direct sau indirect la buget, de la 63% la 69%.
„Asta înseamnă că aproape 7 lei din 10 plătiţi la pompă sunt taxe. Preţul nu este dominat nici de piaţă, nici de marja comercială şi nici de cursul valutar, ci de structura fiscală. Atunci când statul creşte constant ponderea taxelor, iar acestea se majorează mai rapid decât costul materiei prime, responsabilitatea nu mai poate fi atribuită doar ‘lăcomiei’ sau ‘contextului extern’. Realitatea este că litrul de combustibil a devenit în mare măsură un instrument de colectare bugetară. Iar când aproape 70% din preţ este format din taxe, scumpirea nu mai reprezintă un simplu efect al pieţei, ci o decizie de politică economică”, a concluzionat preşedintele AEI, Dumitru Chisăliţă.
