Expert: Caraghios! Serviciile au dat vina pe antiaeriana ucraineană care deviază drone spre Galaţi. Un decident versat nu poate să înghită pe nerăsuflate aşa ceva
A fost drona deviată întâmplător spre Galaţi de apărarea antiaeriană ucraineană, sau a fost programată din start să lovească în România? De răspuns depinde dacă vorbim de un accident sau de un act de agresiune care ar fi cerut invocarea articolului 4 din Tratatul NATO.
Istoricul şi expertul în spaţiul ex-sovietic Armand Goşu explică, într-un amplu interviu acordat publicaţiei Contributors.ro, de ce Bucureştiul a ales, fără să aibă cu adevărat certitudini, prima variantă.
Redăm mai jos o parte din interviu.
Contributors: În noaptea de joi spre vineri un bloc de 10 etaje din Galaţi a fost lovit de o dronă rusească. A urmat o explozie care a avariat un apartament. O mamă şi fiul ei de 14 ani au fost răniţi. 70 de oameni au fost evacuaţi. Este cel mai dramatic moment pe care-l trăieşte România de la începutul războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, război care a intrat în cel de-al cincilea an. Este un incident sau pur şi simplu un accident? Cum poate fi el interpretat? Cum au reacţionat autorităţile româneşti? În a doua parte a discuţiei o să concentrăm discuţia pe ce spune Rusia.
Armand Goşu: Mi se pare că e un progres vizibil, dacă judec după felul în care autorităţile au reacţionat. Au încercat să comunice, să explice, Apărarea, Externele, Preşedinţia, mai ales preşedintele Nicuşor Dan, au fost solişti de la primele ore ale dimineţii de vineri şi până seara târziu. Ideea de bază a acestui întreg demers, lucru subliniat din primul moment, a fost calmarea populaţiei. Dacă aţi citit atent acea postare lungă a preşedintelui, în care anunţă convocarea şedinţei CSAT, el mulţumeşte victimelor pentru calm, cheamă populaţia la calm. Şi aruncă pe piaţă multe, foarte multe detalii. Strategia este simplă, de ce să umple alţii spaţiul informaţional cu tot felul de narative cu potenţial negativ, când puterea de la Bucureşti, de la cel mai înalt nivel, poate să împingă în zona publică propria sa naraţiune.
Dificultatea actualei puteri de la Bucureşti este că a moştenit o situaţie tare proastă din cauza poziţionării discutabile sau chiar greşite pe multe dosare regionale, a incapacităţii de a înţelege ce se întâmplă şi a lipsei de acţiune. Moştenire de care noua putere nu se poate distanţa, şi pe care nici măcar nu o poate critica, pentru că sunt aceeaşi oameni din administraţiile trecute în funcţie, aceeaşi şefi la serviciile secrete, în zona operativă a armatei, aceeaşi directori şi directori generali în MAE, la Apărare. Nu poţi să te distanţezi de a ce a fost, cu atât mai puţin să critici, câtă vreme tu lucrezi cu birocraţia care a propus şi implementat tocmai politice pe care tu ar trebui să le audietezi, să le schimbi şi să critici public. Deci, aici suntem într-un blocaj total.
Contributors: Şi totuşi avem un progres clar. Pentru că acum câţiva ani Bucureştiul nega categoric atunci când intrau în spaţiul românesc drone ruseşti, iar atunci când ucrainenii le puneau la dispoziţie probele, oficialii români se apucau să îi certe pe ucraineni că de ce au atenţionat public cu privire la intrarea dronelor în România . Aţi vorbit în mai multe interviuri de acea declaraţie a fostului comandant al armatei ucrainene, generalul Zalujnîi, care acum este ambasador la Londra.
Armand Goşu: Sigur că ţin minte, nu poţi să uiţi aşa ceva. Atât Apărarea cât şi Externele negau categoric prezenţa dronelor. Preşedintele Iohannis dispărea cu lunile. Iar atunci când revenea citea de pe o foaie. Abia când sătenii de pe malul românesc al braţului Chilia au fotografiat resturile unor drone, Bucureştiul a fost forţat să recunoască existenţa lor. Sunt numărate 28 de cazuri de intrare a dronelor ruseşti în spaţiul aerian românesc, deci e de mirare cum o tragedie de tipul celei de la Galaţi s-a petrecut abia acum şi nu mai devreme.
Iar ce spunea Zalujnîi că era sunat de la Bucureşti şi i se cerea să tacă, fiind certat că Ucraina a activat sistemele de bruiaj antidronă care pot devia cursul acestora, astfel că ajung în România, este până astăzi poziţia oficială a Bucureştiului, dar altfel împachetată.
Contributors: Cum aşa?
Armand Goşu: Ce nu e clar aici?! Oficialii români de rangul cel mai înalt continuă să sublinieze faptul că dronele ruseşti ajung la noi pentru că sunt deviate de ucraineni. Asta s-a întâmplat şi acum. Ce credeţi că titrează presa moscovită? The Moscow Times, o publicaţie citită de diplomaţi, de expaţi, de străinii care se ocupă cu Rusia, titrează: „Preşedintele României a declarat că drona rusească a lovit un bloc la Galaţi din cauza apărării anti-aeriene ucrainene”. Deci, vinovaţi sunt ucrainenii. Cu apărarea lor anti-dronă.
Contributors: Dar afirmaţia este corectă după datele pe care le avem. Drona rusească a ajuns la Galaţi pentru că a fost lovită deasupra oraşului Reni şi şi-a schimbat traiectoria.
Armand Goşu: Sunteţi sigur că afirmaţia este corectă? Asta a spus preşedintele vineri seară când se afla la Galaţi. Că erau 43 de drone care traversau teritoriul ucrainean, o parte au fost doborâte, una dintre ele a fost lovită deasupra oraşului Reni şi i s-a schimbat traiectoria. Aşa a ajuns să lovească blocul din Galaţi. A primit de la ucraineni aceste informaţii? De unde ştie preşedintele? SRI nu ştie ce a fost cu Călin Georgescu la alegerile anulate din 2024 dar ştie că drona a fost deviată printr-o lovitură kinetică, aşa că nu e o acţiune îndreptată împotriva României. Astea sunt cuvintele preşedintelui. Deci pot presupune că asta a aflat de la serviciile româneşti. Nu cred că i-au spus americanii. Şi nici ucrainenii – oameni cu experienţă infinit mai mare în materie de drone – nu cred că ar fi putut să tragă aşa concluzii ferme.
Vreau să fiu bine înţeles, e posibil ca afirmaţia să fie corectă, adică ca drona să fie lovită şi deviată spre Galaţi. Dar, cel puţin la nivel ipotetic, e posibil ca să nu fie corectă declaraţia. Nu ai cum să şti traiectoria unui obuz care loveşte o dronă, schimbându-i traiectoria şi îndreptând-o spre Galaţi. Dacă ea a primit alte coordonate de la început şi a avut destinaţia Galaţi?! Aceste drone sunt programate înainte de lansare.
Contributors: E importantă întrebarea…
Armand Goşu: Da, foarte. Şi – desigur – răspunsul la ea. Pentru că dacă drona a fost trimisă spre Galaţi aveam de-a face cu un atac deliberat, deci ar avea toate caracteristicele unui act de agresiune. În acest caz, ar fi trebuit convocat Consiliul NATO şi discutat articolul 4. Însă, şedinţa CSAT, de la 11 dimineaţa, a decis altceva, anume iniţierea unor consultări în format restrâns, fără invocarea articolului 4, care ar permite oricărui stat membru să ceară consultări când se consideră ameninţat. Nu e vorba de a riposta, de a ataca Rusia, ci doar de consultări în cadrul Alianţei. Ceea ce Polonia a făcut într-un caz oarecum asemănător. La Bucureşti s-a decis că nu e vorba de nici o ameninţare. Deci, să nu deranjăm, mai ales că este vineri, birocraţii de la NATO pleacă în weekend şi ei.
Contributors: Deci aveau informaţia cu drona fusese deviată de ucraineni spre Galaţi încă de dimineaţă la CSAT?
Armand Goşu: Greu de spus. Poate da, deşi eu nu cred. Şi oricum, e caraghioasă. Un decident versat nu poate să înghită pe nerăsuflate aşa ceva. Serviciile puteau foarte bine să spună că a bătut vântul mai tare şi drona a fost purtată spre Galaţi. Şi nu mai dădeau vina pe anti-aeriană ucraineană care deviază drone spre Galaţi, drone care rănesc oameni nevinovaţi. Polonezii sau lituanienii n-ar fi ieşit niciodată în spaţiul public, la nivel de şefi de stat sau miniştri, cu astfel de declaraţii.
Contributors: Deci, vă îndoiţi…
Armand Goşu: Nu spun nimic. Gândesc cu voce tare. Analizăm împreună informaţia cunoscută. E multă zgură aici, minciună, punem piesele cap la cap şi vedem ce ne iese.
Contributors: Deci, dvs. sugeraţi că decizia de a nu invoca articolul 4 din Tratat şi a nu cere convocarea Consiliului NATO luată la CSAT se bazează pe o informaţie discutabilă. CSAT zice că drona a lovit întâmplător blocul din Galaţi. Ce să facem, a avut ghinion Putin. Iar România nu se simte ameninţată.
Armand Goşu: Asta ar putea să fie linia logică, de vreme ce nu se simte ameninţată, nu are de ce să invoce articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord.
Acum, întrebarea ar fi, dacă România chiar nu se simte ameninţată şi de ce – spre deosebire de Polonia, de Finlanda, de Ţările Baltice – nu se simte ameninţată? N-am răspuns aici. Are un canal de comunicare cu Moscova? Puţin probabil. Are o super analiză la nivel de servicii, de aparatul prezidenţial, de MAE şi înţelege mai bine decât restul ţărilor de pe flancul estic ce se întâmplă la Moscova? Puţin probabil. Răspunsul meu este mai .. banal, într-un fel.
Pur şi simplu, Bucureştiul e mai permeabil la indicaţiile, sugestiile care-i vin dinspre unele capitale. Iar cuvântul de ordine în acest moment, în unele capitale occidentale, mai ales la Washington, este evitarea oricărei situaţii cu potenţial de criză majoră în relaţia cu Rusia. Are sens această atitudine pentru că suntem într-un moment în care Putin încearcă să escaladeze. Şi face asta cu disperare. Ceea ce-l face şi mai imprevizibil, deci mai periculos, decât este de obicei.
Deci, ce spun este că Bucureştiul n-are de unde să ştie că drona rusească a ajuns întâmplător la Galaţi, doar presupune asta. N-a stat nimeni de la serviciile româneşti în urma stolului de drone cu camera de filmat ca să-i documenteze Palatului Cotroceni zborul celor 43 de Gheran-2. Poate că drona era programată să ajungă în România. N-avem de unde să ştim asta. Nu uitaţi că acum două săptămâni o altă dronă rusească a aterizat tot în oraşul Galaţi. Poate cineva acolo la ruşi vrea să se joace cu nervii gălăţenilor.
Contributors: Dacă nu au avut certitudinea că drona a deviat întâmplător de la traiectorie, ceea ce ne obligă să respingem ideea unui atac premeditat, de ce oficialii români au decis expulzarea şi închiderea Consulatului General de la Constanţa? Nu vi se pare că este o contradicţie aici?
Armand Goşu: Bună întrebare, pot doar specula. Chiar dacă drona a fost deviată de anti-aeriană ucraineană, care a trimis-o la Galaţi, aşa cum sună versiunea Bucureştiului, Nicuşor Dan a fost foarte atent în a sublinia – repetat – faptul că Rusia e responsabilă de atac. Dacă urmăriţi felul în care preşedintele Dan a comunicat pe teme de politică externă şi de securitate, în primul an de mandat, nu se poate să nu observaţi o creştere a nivelului profesional la locul de muncă. Poate că şi echipa din spatele lui s-a rodat, el a învăţat cuvintele cheie, ce nu trebuie să lipsească din comunicarea pe unele teme importante.
Să mă întorc la întrebare. Cred că închiderea Consulatului General de la Constanţa a fost sugerată de aliaţi. N-am absolut nici o informaţie concretă, sigură, certă. Dar nici preşedintele nu avea ceea ce nu l-a împiedica să spună că ucrainenii au tras un Gheran care a fost deviat astfel spre Galaţi.
Am fost foarte mirat să aflu că încă funcţionează consulatul de la Constanţa. Credeam că a fost închis, din cauza locaţiei lui. Nu cred că trebuie să conving pe nimeni de faptul că era un punct de spionaj rusesc într-o zonă foarte, foarte sensibilă. Care a devenit şi mai sensibilă odată cu războiul din Iran, de la Baza Kogălniceanu plecând avioane de alimentare pentru flotila aeriană americană care operează în Orientul Mijlociu. Consulatul de la Constanţa a fost mereu o bază de spionaj rusesc, pentru cei familiarizaţi cu organizarea acestuia, una dintre cele trei reţele de spionaj de la sfârşitul secolului al XIX-lea era coordonată de aici. Ruşii au avut mereu mai multe reţele, independente una de cealaltă. Care nu comunicau, nu se cunoşteau, dar care se aflau într-o acerbă competiţie. Cum probabil că se întâmplă şi astăzi.
Contributors: Deci, închiderea Consulatului de la Constanţa, ar putea să fi fost decisă la Bucureşti la să spunem sugestii din afară.
Armand Goşu: Nu exclud asta, dar nu am informaţii care confirmă această teorie şi subliniez asta. Cum tot la sugestii din afară presupun că România a decis să nu ceară convocarea Consiliului NATO, conform articolului 4.
Dar, ce aş dori să aflu e altceva. Dacă la Bucureşti, decidenţii au înţeles că prin închiderea Consulatului General al Rusiei de la Constanţa au dat o extraordinar de mare lovitură Moscovei, serviciilor secrete ruseşti, posturii Rusiei în Marea Neagră. Poate că dacă ar fi ştiut, s-ar fi speriat şi ar fi dat înapoi.
Să fie clar, prin închiderea Consulatului de la Constanţa, Rusia primeşte o lovitură teribilă. Ameninţarea cu o ripostă în oglindă e mai degrabă amuzantă, deoarece consulatele României la Rostov pe Don şi Petersburg n-au nici o importanţă pentru România, nici politic, nici economic, nici militar, nici pe zona de intelligence. Dacă mâine ele s-ar închide, Bucureştiul n-ar avea nimic de pierdut, poate doar serviciile (SIE, în primul rând) şi-ar vedea ameninţate nişte afaceri profitabile, desfăşurate la secret, cu beneficiari greu de certificat.
