De ce Vladimir Putin este cel mai mare câştigător al războiului din Iran

Preşedintele rus Vladimir Putin a intrat în noul an confruntându-se cu o alegere dureroasă — să limiteze aşa-numita sa operaţiune militară specială din Ucraina sau să rişte daune serioase pentru economia sa.

Aproape peste noapte, preşedintele american Donald Trump i-a oferit soluţia. Loviturile SUA–Israel asupra Iranului au trimis preţurile petrolului în sus, stimulând principala sursă de venit a Kremlinului şi făcând mai uşor pentru Putin să îşi susţină efortul de război, semnalează POLITICO.

După ce Israelul a bombardat în acest weekend instalaţii petroliere iraniene, preţurile de referinţă ale ţiţeiului au urcat la peste 100 de dolari pe baril, atingând cel mai ridicat nivel din vara anului 2022, când pieţele au crescut puternic după invazia rusă la scară largă în Ucraina.

Pentru Rusia, creşterea preţurilor petrolului reprezintă un câştig economic neaşteptat într-un moment crucial, când costul a patru ani de război în Ucraina ameninţa să se transforme într-o criză economică internă.

Atacul asupra Iranului ar putea submina pretenţia Moscovei de a sta alături de aliaţii săi, dar deja aduce beneficii economiei ruse şi, prin extensie, războiului său împotriva Ucrainei — lăsând Kremlinul bine poziţionat pentru a deveni unul dintre principalii beneficiari ai conflictului în extindere din Orientul Mijlociu.

Redresare economică

Cu doar câteva săptămâni în urmă, atmosfera în rândul elitei economice ruse era sumbră.

Planul bugetar al Ministerului rus al Finanţelor pentru acest an presupunea un nivel de referinţă de 59 de dolari pe baril pentru ţiţeiul Urals, principalul sortiment de export al ţării. Dar în ianuarie, veniturile din energie au scăzut la cel mai redus nivel din 2020, agravând încasările fiscale dezamăgitoare.

Pe măsură ce sancţiunile occidentale, ratele ridicate ale dobânzilor şi lipsa forţei de muncă puneau presiune pe economie, tensiunile dintre Ministerul Finanţelor şi Banca centrală privind modul de limitare a pagubelor au devenit tot mai vizibile.

„Era departe de un colaps. Dar guvernul se confrunta cu alegeri dificile, trebuia să îşi reducă cheltuielile şi să crească taxele şi chiar să ia în considerare o anumită reducere a cheltuielilor militare”, a spus Serghei Vakulenko, cercetător senior la Carnegie Russia Eurasia Center.

Oprirea războiului din Ucraina nu a fost niciodată luată în calcul, a adăugat Vakulenko, dar devenea clar că chiar şi pe acest front Rusia va trebui „să economisească putin”.

Apoi Israelul şi SUA au atacat Iranul. Pe măsură ce Teheranul a ripostat şi conflictul s-a transformat într-un război regional, transportul prin Strâmtoarea Ormuz a fost blocat, trimiţând preţurile petrolului în sus.

„Dintr-odată, Moscova a primit acest cadou. Au primit colacul lor de salvare”, a spus Vladimir Milov, fost ministru adjunct al Energiei devenit critic al Kremlinului în exil.

În aceste zile, a spus el, oficialii ruşi sunt „foarte, foarte fericiţi”.

„Greşeală strategică”

În loc să fie vândut la reducere din cauza sancţiunilor occidentale, ţiţeiul rusesc ar putea acum să fie vândut la preţuri premium, deoarece principalii săi cumpărători — India şi China — se grăbesc să îşi asigure aprovizionarea.

Mai mult, vor avea şi binecuvântarea Washingtonului.

Vinerea trecută, Trezoreria SUA a emis o derogare de 30 de zile care permite Indiei să cumpere ţiţei rusesc pentru a „permite petrolului să continue să ajungă pe piaţa globală”.

O zi mai târziu, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că Statele Unite ar putea „ridica sancţiunile asupra altor cantităţi de petrol rusesc”, o schimbare bruscă faţă de politica de anul trecut de a penaliza ţările care cumpărau energie din Rusia.

Nu este surprinzător că Moscova foloseşte momentul la maximum.

„Rusia a fost şi continuă să fie un furnizor de încredere atât de petrol, cât şi de gaze”, le-a spus jurnaliştilor vineri purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, într-o declaraţie care a sunat ca un argument de vânzare, adăugând că cererea pentru produsele energetice ruseşti a crescut.

Între timp, consilierul Kremlinului Kirill Dmitriev s-a lăudat într-o serie de postări pe X că „tsunamiul şocului petrolier abia începe”, criticând decizia Europei de a se decupla de energia rusească drept „o greşeală strategică”.

Luni, comentatori pro-Kremlin au distribuit un articol din Wall Street Journal care prezicea că preţurile petrolului ar putea urca până la 215 dolari.

Jocul pe termen lung

Experţii în energie avertizează că este prea devreme pentru ca Moscova să revendice victoria.

Dacă această criză din Iran se va dovedi un remediu pentru economia Rusiei depinde direct de cât va dura.

Milov, fost ministru adjunct al Energiei, a spus că, pentru a face o diferenţă reală pentru economie, Rusia ar avea nevoie ca preţurile petrolului să rămână la nivelurile actuale aproximativ un an.

„Una sau două luni de preţuri ridicate ar ajuta cu siguranţă, dar nu o vor salva”, a spus el.

O creştere temporară a preţurilor va „ajuta doar la amânarea deciziilor dificile”, a adăugat Vakulenko, analist la Carnegie Russia Eurasia Center.

Există şi un alt motiv pentru care Moscova ar spera ca războiul să se prelungească: cu fiecare zi de lupte, SUA îşi epuizează stocurile de arme pe care Ucraina se bazează pentru a se apăra.

Potrivit relatărilor din presă, Rusia a furnizat Iranului informaţii pentru a-l ajuta să ţintească nave de război şi aeronave americane.

Asasinarea liderului iranian Ali Khamenei într-un atac aerian SUA–Israel ar putea să fi lovit promisiunea Rusiei de a-şi apăra aliaţii, dar Putin ar putea decide în cele din urmă că a fost un preţ care merita plătit.