Cum participă Rusia, indirect, la războiul Iran–SUA

Rusia furnizează Iranului informaţii de ţintire pentru a ataca forţele americane din Orientul Mijlociu, primul indiciu că un alt adversar major al SUA participă — chiar şi indirect — la război, potrivit a trei oficiali familiarizaţi cu informaţiile.

Asistenţa, care nu a fost raportată anterior, semnalează că respectivul conflict este în expansiune rapidă şi implică acum unul dintre principalii rivali ai Americii înarmaţi nuclear, cu capabilităţi de informaţii extrem de sofisticate.

De când a început războiul sâmbătă, Rusia a transmis Iranului locaţiile unor active militare americane, inclusiv nave de război şi aeronave, au spus cei trei oficiali, care au vorbit sub condiţia anonimatului din cauza sensibilităţii subiectului.

„Se pare că este un efort destul de cuprinzător”, a spus una dintre persoane, potrivit The Washington Post.

Ambasada Rusiei la Washington nu a răspuns unei solicitări de comentarii. Moscova a cerut încetarea războiului, pe care l-a numit un „act neprovocat de agresiune armată”.

Amploarea asistenţei de ţintire oferite de Rusia Iranului nu era pe deplin clară. Capacitatea armatei iraniene de a localiza forţele americane a fost afectată în mai puţin de o săptămână de la începutul luptelor, au spus oficialii.

Şase militari americani au fost ucişi şi alţi câţiva au fost răniţi într-un atac cu dronă iraniană duminică, în Kuweit. Iranul a lansat mii de drone kamikaze şi sute de rachete asupra poziţiilor militare americane, ambasadelor şi civililor, în timp ce campania comună americano-israeliană a lovit peste 2.000 de ţinte iraniene — inclusiv situri de rachete balistice, active navale şi conducerea ţării.

„Regimul iranian este zdrobit complet. Riposta lor cu rachete balistice scade în fiecare zi, marina lor este distrusă, capacitatea lor de producţie este demolată, iar proxy-urile lor aproape că nu opun rezistenţă”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe Anna Kelly, fără a comenta despre eventualul ajutor rusesc pentru Iran.

CIA şi Pentagonul au refuzat să comenteze.

Întrebat în această săptămână despre mesajul său pentru Rusia şi China, care se numără printre cei mai puternici susţinători ai Iranului, secretarul apărării Pete Hegseth a spus că nu are unul şi că „nu sunt cu adevărat un factor aici”.

Doi dintre oficialii familiarizaţi cu sprijinul Rusiei pentru Iran au spus că Beijingul nu pare dispus să sară în ajutorul Iranului, în pofida legăturilor strânse dintre cele două ţări.

Ambasada Chinei la Washington nu a răspuns unei solicitări de comentarii. Beijingul a cerut de asemenea încetarea conflictului.

Analiştii au spus că schimbul de informaţii s-ar potrivi cu modelul atacurilor Iranului asupra forţelor americane, inclusiv asupra infrastructurii de comandă şi control, radarelor şi structurilor temporare, precum cea din Kuweit unde au fost ucişi şase militari.

Staţia CIA de la Ambasada SUA din Riad, capitala Arabiei Saudite, a fost de asemenea lovită în ultimele zile.

Iranul „realizează lovituri foarte precise asupra radarelor de avertizare timpurie sau radarelor over-the-horizon”, a spus Dara Massicot, expert în armata rusă la Carnegie Endowment for International Peace. „Fac acest lucru într-un mod foarte ţintit. Vizează sistemele de comandă şi control”, a adăugat ea.

Iranul deţine doar câţiva sateliţi militari, şi nu are propria constelaţie de sateliţi, ceea ce ar face imaginile furnizate de capabilităţile spaţiale mult mai avansate ale Rusiei extrem de valoroase — în special deoarece Kremlinul şi-a perfecţionat propriile capacităţi de ţintire după ani de război în Ucraina, a spus Massicot.

Nicole Grajewski, care studiază cooperarea Iranului cu Rusia la Centrul Belfer al Harvard Kennedy School, a spus că a existat un nivel ridicat de „sofisticare” în loviturile de represalii ale Iranului, atât în ceea ce priveşte ţintele alese de Teheran, cât şi capacitatea sa de a copleşi uneori apărarea SUA şi a aliaţilor.

„Reuşesc să treacă de apărarea antiaeriană”, a spus ea, observând că nivelul atacurilor Iranului pare să se fi îmbunătăţit chiar şi faţă de războiul său de 12 zile cu Israelul de vara trecută

Pentagonul îşi consumă rapid stocurile de arme de precizie şi interceptori de apărare antiaeriană, au declarat persoane familiarizate cu situaţia, subliniind îngrijorările exprimate de generalul Dan Caine, preşedintele Comitetului Întrunit al Şefilor de Stat Major, în timp ce preşedintele Donald Trump delibera dacă să aprobe operaţiunea. Administraţia a încercat să minimalizeze evaluarea lui Caine.

Asistenţa Rusiei reconfigurează modul în care diverse ţări s-au implicat într-un război proxy de la invazia rusă pe scară largă în Ucraina din 2022. Pe parcursul acelui conflict, adversari ai SUA, inclusiv Iranul, China şi Coreea de Nord, au oferit Rusiei fie ajutor militar direct, fie sprijin material pentru vasta industrie de apărare a Moscovei. Statele Unite au oferit Ucrainei echipamente militare în valoare de zeci de miliarde de dolari şi au împărtăşit informaţii despre poziţiile ruseşti pentru a îmbunătăţi capacitatea de ţintire a Kievului.

Joi, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a postat pe X că administraţia Trump a solicitat ajutor pentru protecţia împotriva dronelor iraniene şi că Kievul vă trimite „specialişti” ca răspuns.

Iranul a fost unul dintre principalii susţinători ai Rusiei în timpul războiului din Ucraina, oferind tehnologia pentru producerea dronelor kamikaze ieftine care au fost folosite în mod repetat pentru a copleşi apărarea antiaeriană a Kievului şi pentru a epuiza stocurile occidentale de interceptori donaţi pentru protejarea oraşelor ucrainene.

„Ruşii sunt mai mult decât conştienţi de asistenţa pe care o oferim ucrainenilor. Cred că au fost foarte bucuroşi să încerce să obţină o formă de revanşă”, a spus unul dintre oficialii familiarizaţi cu sprijinul Moscovei pentru Teheran.

Calitatea colectării de informaţii a Rusiei nu se ridică la nivelul celei americane, dar se numără totuşi printre cele mai bune din lume, a continuat această persoană.

Anterior, se relatase că, în pofida loviturii date unuia dintre cei mai apropiaţi parteneri ai săi, Kremlinul vede posibile avantaje într-un război prelungit între SUA şi Iran, inclusiv venituri mai mari din petrol şi o criză acută care distrage America şi Europa de la războiul din Ucraina.

Iranul, al cărui lider suprem a fost ucis la începutul conflictului, ar putea deveni cea mai recentă ţară care pierde un guvern pro-rus în ultimii ani, după revolta din Siria de la sfârşitul anului 2024 care l-a înlăturat pe dictatorul de lungă durată Bashar al-Assad şi raidul militar american prin care a fost capturat preşedintele venezuelean Nicolas Maduro în ianuarie.

Totuşi, lipsa implicării militare directe din partea Moscovei este parţial un semn al nevoii sale de a se concentra în altă parte, a spus Massicot.

Kremlinul, a spus ea, „consideră foarte clar că aceasta nu este problema lor şi nu este războiul lor. Din perspectiva calculelor strategice, Ucraina rămâne de departe prioritatea numărul unu.”

Rusia furnizează Iranului informaţii pentru a viza forţele SUA, spun oficialii.