Consiliul UE îndeamnă partidul Visul Georgian să elibereze politicienii, jurnaliştii şi activiştii reţinuţi pe nedrept

Consiliul Uniunii Europene a solicitat Georgiei să elibereze toate persoanele „reţinute pe nedrept”, să abroge ceea ce a descris ca fiind legislaţie represivă şi să îndeplinească imediat criteriile pentru liberalizarea vizelor, transmite Kiev Post.

Apelul este cuprins în concluziile privind extinderea UE publicate pe 16 decembrie de preşedinţia daneză a Consiliului. Documentul a fost susţinut de 26 dintre cele 27 de state membre ale UE, Ungaria opunându-se concluziilor.

Consiliul şi-a reafirmat sprijinul pentru majoritatea covârşitoare a populaţiei Georgiei în aspiraţia sa către un viitor european, afirmând în acelaşi timp că acţiunile autorităţilor georgiene nu îndeplinesc aşteptările impuse unei ţări candidate la aderarea la UE.

Concluziile condamnă, de asemenea, diseminarea dezinformării şi a discursurilor anti-UE de către guvernul georgian, solicitând încetarea acestei practici.

Georgia a obţinut statutul de ţară candidată la aderarea la UE în decembrie 2023, dar procesul său de aderare a fost blocat de atunci, pe fondul îngrijorărilor UE cu privire la regresul democratic.

Bruxelles-ul a criticat în repetate rânduri partidul de guvernământ Visul Georgian pentru adoptarea unei legislaţii incompatibile cu standardele UE, limitarea libertăţii presei şi exercitarea de presiuni asupra personalităţilor din opoziţie şi a societăţii civile.

Pe tot parcursul anului 2024, instituţiile UE au avertizat că Georgia nu îndeplineşte criteriile politice şi juridice impuse unei ţări candidate. Situaţia s-a deteriorat şi mai mult după adoptarea unor legi considerate de critici ca fiind „represive”, ceea ce a determinat UE să îngheţe efectiv procesul de aderare a Georgiei.

Oficialii UE au declarat că criticile lor vizează acţiunile guvernului, nu poporul georgian, şi au reafirmat sprijinul pentru aspiraţiile europene ale Georgiei.

Georgia deţine în prezent peste 70 de persoane considerate pe scară largă deţinuţi politic, printre care politicieni din opoziţie, activişti ai societăţii civile şi jurnalişti.

Grupurile pentru drepturile omului şi observatorii independenţi afirmă că mulţi dintre aceştia au fost reţinuţi pe baza unor acuzaţii pe care criticii le descriu ca fiind motivate politic, adesea în urma alegerilor parlamentare contestate din octombrie 2024 şi a crizei politice care a urmat.

Autorităţile georgiene resping eticheta de „prizonier politic”, dar observatorii internaţionali au solicitat în repetate rânduri eliberarea acestora, ca parte a unor reforme democratice mai ample.