Comisia de control a SRI, despre perioada de după anularea alegerilor din 2024: "Ameninţările la adresa securităţii naţionale au fost fragmentate şi cumulative"

Preşedintele Comisiei parlamentare pentru controlul activităţii Serviciului Român de Informaţii, deputatul PSD Eugen Bejinariu, a prezentat marţi, 3 februarie, raportul de activitate al forului pentru perioada august–decembrie 2025.

Analiza a fost realizată într-un context intern caracterizat de o aparentă stabilitate, dar marcat în profunzime de tensiuni şi vulnerabilităţi acumulate treptat. Potrivit evaluării Comisiei, riscurile la adresa securităţii naţionale nu s-au materializat prin evenimente bruşte, ci printr-un proces lent de erodare, în care cooperarea dintre instituţii joacă un rol esenţial în eficienţa reacţiei statului, scrie Ziare.com.

Eugen Bejinariu a arătat că a doua jumătate a anului 2025 a fost dominată de „o relativă stabilitate politică, generată de finalizarea procesului electoral pentru alegerea preşedintelui României”. Alegerile pentru Primăria Capitalei, ultima competiţie electorală a anului, au avut efecte limitate, influenţând în principal scena politică din Bucureşti, fără consecinţe majore la nivel naţional.

Totuşi, spre finalul anului s-a înregistrat o intensificare a tensiunilor sociale, pe fondul măsurilor adoptate pentru reducerea deficitului bugetar. Bejinariu subliniază că, deşi România s-a aflat într-un context de securitate internă relativ stabil din perspectiva evenimentelor vizibile, această perioadă a fost caracterizată de o acumulare constantă de riscuri, presiuni şi vulnerabilităţi.

În acest climat, spaţiul public a fost dominat de teme economice sensibile — taxe, inflaţie, politici de austeritate şi concedieri — care au favorizat proliferarea teoriilor conspiraţioniste şi a narativelor de dezinformare. Preşedintele Comisiei atrage atenţia că două evenimente cu puternic impact emoţional, explozia din cartierul Rahova şi golirea barajului Paltinu, au scos în evidenţă probleme ce ţin de infrastructuri critice şi de războiul cognitiv, chiar dacă, la prima vedere, nu păreau direct legate de securitatea naţională.

În opinia sa, securitatea naţională nu a fost ameninţată prin atacuri directe, ci printr-un proces gradual de uzură, care pune la încercare rezilienţa instituţională şi capacitatea statului de a răspunde unitar. În acest context, Serviciul Român de Informaţii a ajuns inevitabil în centrul dezbaterilor publice.

În intervalul analizat, Comisia a efectuat verificări, a adresat interpelări şi a realizat vizite de lucru în baza Hotărârii Parlamentului nr. 30/1993, urmărind atât respectarea cadrului legal, cât şi adaptarea SRI la un mediu de securitate din ce în ce mai complex. Controlul exercitat a vizat nu doar legalitatea strictă, ci şi modul în care activitatea Serviciului se desfăşoară fără a afecta drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor.

Un domeniu important al activităţii Comisiei a fost cel al combaterii agresiunilor cognitive. Bejinariu a precizat că au fost solicitate informaţii privind reperele strategice ale SRI pentru identificarea timpurie a ameninţărilor provenite din mediul online, inclusiv de pe platforme informale. În cazul exploziei din Rahova, SRI a comunicat public existenţa unor indicii care sugerau o campanie coordonată de dezinformare, iar Comisia a cerut datele care au fundamentat această evaluare.

Pe linia contraspionajului, arestarea unui oficial de rang înalt din cadrul SIS Moldova a fost considerată un incident major de securitate, cu potenţial de a afecta mai multe niveluri ale cooperării operaţionale dintre România şi Republica Moldova. Totodată, reţinerea a doi cetăţeni ucraineni suspectaţi de acte de sabotaj a generat reacţii publice polarizate, iar Comisia a analizat baza concluziilor formulate de SRI în acest caz.

În acelaşi context, Bejinariu a amintit avertismentul lansat de şeful MI5, potrivit căruia membri ai parlamentelor, mediului universitar şi ai infrastructurilor critice sunt ţinte ale spionajului, solicitând SRI să detalieze programele de educaţie de securitate destinate persoanelor vulnerabile la riscul de recrutare.

Raportul Comisiei include, de asemenea, verificări privind criminalitatea organizată, fraudele asociate obţinerii cetăţeniei române, precum şi un caz atipic de creare a unei reţele de persoane care se prezentau în mod fals drept angajaţi ai SRI. Concluzia generală este una de echilibru atent între necesitatea protejării securităţii şi respectarea libertăţilor civile.

„Ameninţările la adresa securităţii naţionale au avut un caracter fragmentat şi cumulativ, iar eficienţa răspunsului statului depinde de capacitatea instituţiilor de a coopera şi de a păstra un echilibru între securitate şi drepturile fundamentale”, a subliniat Eugen Bejinariu.

Potrivit acestuia, concluziile finale ale verificărilor vor fi incluse în rapoartele aferente anului 2025, care vor fi înaintate Parlamentului şi făcute publice conform procedurilor legale, reflectând ideea că securitatea naţională este „un proces dinamic, nu o stare statică”.