Camelia Bogdan, dată în judecată de GRIVCO după ce a acuzat delapidarea a 4 miliarde de dolari din banii Securităţii. Cum a învins climatul de teroare de la CAB

Camelia Bogdan, fosta judecătoare care a fost exclusă din magistratură după ce l-a condamnat pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare în dosarul ICA şi a dispus recuperarea a 60 de milioane de euro de la acesta, anunţă că a reuşit strămutarea de urgenţă a litigiului cu GRIVCO de la Curtea de Apel Bucureşti.

În cererea sa, care a fost încuviinţată de Înalta Curte, Bogdan a acuzat „un climat de ostilitate instituţională fără precedent la Curtea de Apel Bucureşti.”

De asemenea, ea a mai invocat faptul că dosarul a fost repartizat judecătorului Bogdan Arghir, „finul de cununie al notarului Jean Andrei (cel care a legalizat actele frauduloase în dosarul ICA în favoarea GRIVCO chiar la sediul GRIVCO).”

"Deşi judecătorul a recunoscut riscul asupra imparţialităţii sale, procedura de abţinere este blocată deliberat de conducerea CAB din ianuarie 2026, lăsând dosarul 'în nelucrare'", a precizat Camelia Bogdan.

Bogdan reaminteşte că a fost dată în judecată de GRIVCO - companie fondată de Voiculescu - pentru afirmaţiile sale făcute într-un interviu acordat Epoch Times privind necesitatea recuperării prejudiciilor de miliarde de dolari delapidate de fosta Securitate în anul 1989, sume care exced prejudiciilor din dosarul ICA. Tribunalul Bucureşti a respins acţiunea GRIVCO ca neîntemeiată, însă compania, legată de Dan Voiculescu, a făcut apel, care urma să se judece la CAB.

Nu în ultimul rând, fosta judecătoare consideră că procesul cu GRIVCO S.A. reprezintă un caz de hărţuire judiciară (tip SLAPP) orchestrat de grupuri de interese asociate cu Dan Voiculescu.

Deşi a obţinut o soluţie favorabilă pe fond la Tribunalul Bucureşti, ea susţine că etapa apelului la Curtea de Apel Bucureşti este afectată de ostilitate instituţională, conflicte de interese şi presiuni administrative. În aceste condiţii, consideră că strămutarea dispusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost necesară pentru a garanta un proces echitabil.

Camelia Bogdan mai anunţă că a cerut ÎCCJ sesizarea CJUE, CCR şi a CEDO pentru a stabili că un fost magistrat, avertizor de integritate, poate beneficia de protecţie reală într-un sistem unde recuperarea prejudiciilor statului este pedepsită prin hărţuire judiciară şi denigrare instituţională

Redăm integral opinia Cameliei Bogdan

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, în data de 24.02.2026, strămutarea de urgenţă a litigiului cu GRIVCO S.A, eu invocând un climat de ostilitate instituţională fără precedent la Curtea de Apel Bucureşti (CAB). Cazul meu nu este doar un litigiu civil, ci un test de rezilienţă a statului de drept în faţa hărţuirii de tip SLAPP exercitate de grupuri de interese controlate de personaje condamnate definitiv de mine (Dan VOICULESCU).

Victoria de pe fond: Tribunalul Bucureşti a confirmat legitimitatea demersurilor mele de încurajare a procurorilor români să investigheze spălarea de bani autonomă şi să recupereze fondurile delapidate de fosta Securitate. Contextul acestui dosar (nr. 30172/3/2024) este unul de hărţuire judiciară. GRIVCO m-a acţionat în instanţă pentru afirmaţiile mele privind necesitatea recuperării prejudiciilor de miliarde de dolari delapidate de fosta Securitate în anul 1989, sume care exced prejudiciilor din dosarul ICA (Epoch Times România, *Statul de drept e în disoluţie. Camelia Bogdan, reacţie dură după ce justiţia a suspendat recuperarea prejudiciului în dosarul lui Voiculescu*, https://epochtimes-românia.com/news/statul-de-drept-e-in-disoluţie-camelia-bogdan-reacţie-dura-după-ce-justiţia-a-suspendat-recuperarea-prejudiciului-în-dosarul-lui-voiculescu---359323).

Prin Sentinţa din 21.03.2025, Tribunalul Bucureşti a respins acţiunea GRIVCO ca neîntemeiată, statuând clar că nu am comis nicio faptă ilicită. Instanţa a recunoscut că analizele mele privind fluxurile financiare şi averile nejustificate reprezintă o activitate de interes public.

Denigrarea activităţii de recuperare a prejudiciilor de către conducerea CAB

În ciuda victoriei de la tribunal, etapa apelului la CAB este compromisă de o ostilitate făţişă a conducerii instanţei faţă de însăşi ideea de recuperare a produsului infracţiunii. Aşa cum a semnalat şi publicaţia PressHub (PressHub, *Secretarul general al Ministerului Justiţiei şi şefa CAB iau apărarea Liei Savonea în disputa cu Camelia Bogdan*, https://www.presshub.ro/secretarul-general-al-ministerului-justiţiei-şi-sefa-cab-iau-apărarea-liei-savonea-in-disputa-cu-camelia-bogdan-388117/), preşedinta CAB, Liana Arsenie, s-a implicat într-o campanie publică de denigrare a activităţii mele. Demersurile au început în data de 13.09.2025, după ce Lia Savonea, preşedintele ÎCCJ, şi-a oferit serviciile domnului DAN VOICULESCU găsindu-mă vinovată de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, fără a-mi fi adusă nicio acuzaţie despre săvârşirea vreunei infracţiuni în România. Mai grav este că mizeria era strecurată într-o încheiere pronunţată de un judecător de camera preliminară doar în considerente, în dispozitiv precizându-se că fapta este prescrisă. Or, conform exigenţelor CEDO se încalcă prezumţia de nevinovăţie dacă tragi concluzia că o persoană e vinovată deşi a intervenit prescripţia. Cu această încheiere, pe care am contestat-o la CEDO, domnul DAN VOICULESCU visează la o revizuire. Eu nu voi ezita să solicit autorităţilor competente sprijin pentru ca grupul criminal organizat constituit la nivelul instanţelor judecătoreşti pentru ajuta infractorii să îşi recupereze banii confiscaţi prin hotărâri definitive validate de CEDO să fie destructurat.

• Cu doar trei zile înainte de termenul de judecată, doamna Arsenie a apărut la Antena 3 CNN – postul de televiziune al familiei Voiculescu (ANTENA GROUP)–unde fiica directorului GRIVCO SA, Mihai Lazăr (Mihai Sabina) este acţionar, unde i-a etichetat pe magistraţii integri drept „frustraţi profesional”.

• Mai mult, aceasta a postat mesaje denigratoare pe reţelele sociale, alături de alţi magistraţi precum Bogdan Mateescu, atacând direct standardele de confiscare pe care le-am susţinut în dosarul ICA.

Este inadmisibil ca un judecător să fie judecat într-o instanţă a cărei conducere face servicii de imagine părţii adverse chiar în timpul procesului.

Blocaje procedurale şi conflicte de interese „în familie”

Strămutarea este singura soluţie pentru un proces echitabil, având în vedere paralizarea mecanismelor de control de la CAB:

• Conflictul de interese: Dosarul a fost repartizat judecătorului Bogdan Arghir, finul de cununie al notarului Jean Andrei (cel care a legalizat actele frauduloase în dosarul ICA în favoarea GRIVCO chiar la sediul GRIVCO). Deşi judecătorul a recunoscut riscul asupra imparţialităţii sale, procedura de abţinere este blocată deliberat de conducerea CAB din ianuarie 2026, lăsând dosarul „în nelucrare”.

• Represiunea administrativă: Am reamintit instanţei supreme că sub conducerea CAB, biroul meu de judecător a fost percheziţionat în 2018, când încă eram judecător, fără să fiu anunţată, de operaţiune ocupându-se personal Alina Pietricica Moşneagu, iar bunurile personale mi-au fost sechestrate în 8 saci. Deşi am făcut nenumărate demersuri la CSM şi la conducerea CAB din 2021, sunt în continuare privată de bunurile mele personale, fapt ce constituie o presiune administrativă continuă.

Apelul la standardele europene

În faţa acestei reţele de influenţă care include rude ale directorilor GRIVCO şi magistraţi cu afinităţi vădite, am solicitat ÎCCJ sesizarea CJUECCR şi a CEDO pentru a stabili că un fost magistrat, avertizor de integritate poate beneficia de protecţie reală într-un sistem unde recuperarea prejudiciilor statului este pedepsită prin hărţuire judiciară şi denigrare instituţională.

Nu voi accepta ca justiţia să devină un instrument de protecţie a produsului infracţiunii.