Aproape jumătate dintre angajaţii români iau în considerare un al doilea job [STUDIU]

În România, 47% dintre angajaţi iau în considerare un al doilea job, ceea ce reprezintă mult peste media globală de 40%, arată un studiu Workmonitor 2026, realizat de Randstad România, o companie din domeniul resurselor umane.

Deşi 82% dintre cei care caută un nou loc de muncă menţionează salariul ca fiind cel mai important criteriu pe care îl au în vedere, echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată (48%) rămâne principalul motiv pentru păstrarea rolului actual, înaintea salariului (30%) şi a siguranţei locului de muncă (17%).

În acelaşi timp, o treime dintre angajaţii români şi-au crescut sau intenţionează să îşi crească numărul de ore de muncă la jobul actual. Cei mai mulţi angajaţi sunt dispuşi să lucreze mai multe ore pe zi pentru a se bucura de confort financiar, în detrimentul mobilităţii profesionale.

Comparativ cu anul trecut, angajaţii români par mai reticenţi la risc. Mai puţini respondenţi raportează că au solicitat măriri salariale sau că au ameninţat cu demisia pentru a negocia condiţii mai bune. Nemulţumirea nu se mai traduce la fel de rapid în demisie, iar lipsa sentimentului de apartenenţă — în alţi ani un motor puternic pentru schimbarea jobului — reprezintă, de asemenea, o motivaţie mai mică de a pleca faţă de 2025. Pentru angajatori, diversificarea formatelor de lucru şi menţinerea unui sentiment de siguranţă sunt acum factori majori pentru retenţie.

Angajatorii pun tot mai mult accent pe abilităţi şi experienţă în detrimentul calificărilor formale (80%) şi consideră că traseul tradiţional de carieră liniară — o carieră sau o companie cu promovări regulate — este depăşit. Aproape doi din cinci (37%) spun că îşi doresc o "carieră în portofoliu", schimbând sectoare şi roluri de-a lungul vieţii profesionale (la nivel global: 38%). În acelaşi timp, 42% preferă încă o carieră liniară tradiţională (global: 41%).

Locul de muncă este sub presiune, dar rămâne o forţă de echilibru într-un mediu economic din ce în ce mai imprevizibil. Încrederea este cheia stabilităţii: peste 70% dintre angajaţii români au încredere în conducerea companiei şi în colegii lor. Peste 60% au o relaţie strânsă cu managerul lor şi se simt mai conectaţi cu el/ea decât cu compania în ansamblu. Totuşi, 50% dintre ei folosesc AI pentru sfaturi de muncă în loc să consulte managerul.

Datele Institutului Naţional de Statistică din 2025 arată că un sfert de milion de români fără ocupaţie nu îşi caută loc de muncă şi nici nu ar fi dispuşi să înceapă munca imediat dacă s-ar ivi o astfel de oportunitate, potrivit Ziare.com.

Cei mai mulţi invocă salariile mici oferite angajaţilor necalificaţi şi spun că dacă muncesc la negru ca zilieri câştigă mai mult decât dacă s-ar angaja cu carte de muncă.

Pentru a încuraja cei aproximativ 500.000 de tineri care nici nu muncesc şi nici nu sunt în vreun program de şcolarizare, Guvernul a aprobat joi, 5 martie, o ordonanţă de Guvern prin care modifică Legea privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi introduce o primă de stabilitate de până la 27.000 de lei pentru tinerii care nu lucrează şi nu urmează studii şi se angajează pentru prima dată pe perioadă determinată.

Suma se acordă eşalonat, pe perioada a 24 de luni: câte 1.000 de lei pe lună în primul an şi câte 1.250 de lei pe lună în al doilea an. Condiţia este ca tânărul să-şi păstreze locul de muncă în toată această perioadă.

De asemenea, prin aceeaşi ordonanţă a fost crescut pragul de vârstă pentru şomerii consideraţi dificil de integrat pe piaţa muncii, de la 45 la 50 de ani. Astfel, autorităţile îşi propun să încurajeze angajarea persoanelor cu vârsta de peste 50 de ani.