SUA blochează prin veto o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU care cere încetarea focului în Gaza

Statele Unite au folosit miercuri dreptul de veto pentru a bloca o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU care cerea o „încetare imediată, necondiţionată şi permanentă a focului” între Israel şi militanţii Hamas din Gaza, precum şi accesul nerestricţionat al ajutoarelor în enclava devastată de război, transmite Reuters.

Celelalte 14 ţări membre ale Consiliului au votat în favoarea proiectului, pe fondul unei crize umanitare grave în Gaza, unde trăiesc peste 2 milioane de oameni, foametea este iminentă, iar ajutoarele au ajuns doar în cantităţi reduse după ridicarea unei blocade de 11 săptămâni luna trecută.

„Statele Unite au fost clare: nu vom susţine nicio măsură care nu condamnă Hamas şi nu cere dezarmarea şi retragerea acestuia din Gaza”, a declarat ambasadoarea americană interimară la ONU, Dorothy Shea, înainte de vot.

Ea a argumentat că rezoluţia ar submina eforturile de mediere a unui armistiţiu conduse de SUA.

Washingtonul este cel mai important aliat şi furnizor de arme al Israelului.

Votul Consiliului de Securitate a avut loc în timp ce Israelul continuă ofensiva în Gaza, după ce a încheiat un armistiţiu de două luni în martie. Autorităţile sanitare din Gaza au raportat 45 de morţi în urma atacurilor israeliene de miercuri, iar Israelul a anunţat că un soldat a murit în lupte.

Ambasadoarea Marii Britanii la ONU, Barbara Woodward, a criticat decizia Israelului de a-şi extinde operaţiunile militare şi de a restricţiona sever ajutorul umanitar, numind aceste acţiuni „nejustificabile, disproporţionate şi contraproductive”.

Israelul respinge apelurile pentru o încetare a focului necondiţionată sau permanentă, susţinând că Hamas nu poate rămâne în Gaza.

Ambasadorul israelian la ONU, Danny Danon, le-a spus membrilor care au votat pentru rezoluţie: „Aţi ales concilierea şi supunerea. Aţi ales un drum care nu duce la pace, ci la mai mult terorism”.

Hamas a condamnat veto-ul american, spunând că acesta demonstrează „părtinirea oarbă a administraţiei SUA” faţă de Israel. Proiectul de rezoluţie mai cerea şi eliberarea imediată şi necondiţionată a tuturor ostaticilor deţinuţi de Hamas şi alţii.

Operaţiuni de ajutor rivale

Războiul din Gaza a început în 2023, după ce militanţii Hamas au ucis 1.200 de persoane în Israel în atacul din 7 octombrie şi au luat aproximativ 250 de ostatici, potrivit datelor israeliene. Mulţi dintre cei afectaţi erau civili.

Ca răspuns, Israelul a lansat o campanie militară în urma căreia au fost ucişi peste 54.000 de palestinieni, potrivit autorităţilor din Gaza, care susţin că civilii au fost principala victimă, iar mii de cadavre se află încă sub dărâmături.

Sub presiunea internaţională, Israelul a permis reluarea limitată a livrărilor de ajutor sub conducerea ONU pe 19 mai. O săptămână mai târziu, a fost lansat un nou sistem controversat de distribuţie prin Fundaţia Umanitară Gaza (GHF), susţinută de SUA şi Israel.

Israelul a acuzat de mult timp Hamas că fură ajutoarele – acuzaţie pe care gruparea o neagă. SUA şi Israelul cer ONU să colaboreze cu GHF, care foloseşte companii americane private de securitate şi logistică pentru a transporta ajutorul în Gaza şi a-l distribui în aşa-numitele „zone de distribuţie securizate.”

„Nimeni nu vrea să vadă civilii palestinieni din Gaza flămânzind sau murind de sete”, a spus ambasadoarea Dorothy Shea în Consiliul de Securitate, adăugând că rezoluţia nu recunoştea „deficienţele grave ale metodei anterioare de livrare a ajutoarelor.”

ONU şi alte organizaţii internaţionale refuză să colaboreze cu GHF, susţinând că aceasta nu este neutră, militarizează ajutorul şi forţează strămutarea palestinienilor.

Miercuri, GHF nu a distribuit ajutor, solicitând armatei israeliene să îmbunătăţească siguranţa civililor în afara zonelor de distribuţie, după un incident mortal produs marţi.

Fundaţia a cerut armatei israeliene să „ghideze circulaţia pietonală pentru a reduce confuzia şi riscul de escaladare” lângă poziţiile militare, să ofere ghidare mai clară civililor şi să îmbunătăţească instruirea soldaţilor privind siguranţa civililor.

Întârzieri şi refuzuri

GHF a anunţat pe Facebook că „lucrări de mentenanţă în curs” vor întârzia redeschiderea zonelor sale de distribuţie joi. Marţi, Fundaţia a raportat că a distribuit peste şapte milioane de mese de la lansarea operaţiunilor.

În ciuda criticilor SUA şi Israelului la adresa operaţiunilor umanitare conduse de ONU, planul american de încetare a focului prevede livrarea de ajutor prin ONU, Semiluna Roşie şi alte canale agreate. Israelul a acceptat planul, însă Hamas cere modificări, pe care SUA le consideră „complet inacceptabile”.

Înainte de votul din Consiliul de Securitate, şeful Biroului ONU pentru Afaceri Umanitare (OCHA), Tom Fletcher, a reiterat apelul ca ONU şi organizaţiile de ajutor să poată acţiona în Gaza, subliniind că au planuri, provizii şi experienţă.

„Deschideţi punctele de trecere – pe toate. Lăsaţi ajutoarele vitale să intre la scară mare, din toate direcţiile. Ridicaţi restricţiile privind ce şi cât putem aduce. Asiguraţi-vă că nu sunt blocate convoaiele noastre de întârzieri şi refuzuri”, a transmis Fletcher.

ONU a învinuit de mult timp Israelul şi starea de haos din enclavă pentru dificultăţile în livrarea şi distribuirea ajutoarelor.

„Destul cu suferinţa civililor. Destul cu folosirea hranei ca armă. Destul e destul”, a spus ambasadorul Sloveniei la ONU, Samuel Žbogar.

Un proiect de rezoluţie umanitară similar urmează să fie supus votului în Adunarea Generală a ONU, formată din 193 de state membre, unde niciun stat nu are drept de veto şi unde, potrivit diplomaţilor, proiectul va fi probabil adoptat.

„Nu vă mai pierdeţi timpul, pentru că nicio rezoluţie, niciun vot, niciun eşec moral nu ne va opri”, a avertizat Danon.