Putin respinge apelul lui Zelenski pentru negocieri de pace şi acuză Ucraina de atacul mortal asupra podului din Rusia

Preşedintele rus Vladimir Putin a pus la îndoială valoarea negocierilor de pace în curs cu Ucraina, acuzând miercuri Kievul de orchestrarea unor atacuri mortale asupra infrastructurii din Rusia, care au ucis şapte persoane şi au rănit alte 115, potrivit The Kyiv Independent.

Două poduri din regiunile Briansk şi Kursk din Rusia s-au prăbuşit în noaptea de 31 mai în ceea ce autorităţile ruse au descris ca fiind atacuri teroriste.

Putin a avut o retorică de-a dreptul consternantă, învinuind conducerea de vârf a Ucrainei că nu şi-ar dori pacea, cu toate că Rusia a fost cea care a tergiversat orice efort de pace cu ţara pe care a invadat-o în urmă cu trei ani.

„Actualul regim de la Kiev nu are deloc nevoie de pace. Despre ce este de discutat? Cum putem negocia cu cei care se bazează pe teroare?”, a declarat el în timpul unei reuniuni televizate cu înalţi oficiali.

El a adăugat că atacurile au arătat că Kievul „degenerează într-o organizaţie teroristă, iar sponsorii săi devin complici ai teroriştilor”.

Remarcile lui Putin au semnalat faptul că Rusia nu intenţionează să declare o încetare imediată a focului sau să accepte o întâlnire cu preşedintele Volodimir Zelenski - două solicitări cheie înaintate de Ucraina în timpul negocierilor de pace din 2 iunie.

Potrivit anchetatorilor ruşi, un pod din regiunea Briansk a fost aruncat în aer sâmbătă, chiar în momentul în care un tren de pasageri cu 388 de persoane trecea pe dedesubt. Un al doilea pod din Kursk ar fi fost, de asemenea, vizat. Exploziile au avut loc cu doar câteva zile înainte ca Ucraina şi Rusia să se întâlnească în Turcia la 2 iunie pentru ultima rundă de negocieri.

Regiunea Briansk, situată în extremitatea vestică a Rusiei, se învecinează cu regiunile ucrainene Cernihiv şi Sumîi şi a fost ţinta mai multor lovituri ucrainene.

De asemenea, Putin a respins de facto ideea unei încetări totale a focului în Ucraina, argumentând că orice pauză în lupte ar permite Kievului să se regrupeze şi să se reînarmeze cu arme occidentale.

Ucraina a solicitat un armistiţiu imediat şi necondiţionat de 30 de zile, prezentându-şi ultima propunere în timpul negocierilor de pace de la Istanbul din 2 iunie.

„De ce să-i recompensăm oferindu-le o pauză de luptă, care va fi folosită pentru a alimenta regimul cu arme occidentale, pentru a-şi continua mobilizarea forţată şi pentru a pregăti diferite atacuri teroriste?”, a declarat Putin în timpul unei şedinţe de guvern televizate.

În timpul discuţiilor de la Istanbul, Rusia a propus o încetare temporară a focului de două-trei zile în anumite zone ale liniei frontului pentru a permite recuperarea corpurilor soldaţilor căzuţi, a declarat consilierul prezidenţial rus Vladimir Medinski pe 2 iunie.

Zelenski a criticat propunerea Rusiei privind o încetare a focului locală de 2-3 zile pentru a recupera corpurile soldaţilor căzuţi, vorbind în timpul unei conferinţe de presă online.

„Ei pur şi simplu nu văd o încetare a focului ca atare în acest moment. Aşa cum au spus cu privire la o încetare a focului, ei sunt pregătiţi pentru o încetare a focului de 2-3 zile pentru a recupera morţii de pe câmpul de luptă. Cred că sunt idioţi, pentru că, în mod fundamental, la o încetare a focului este menit să nu existe morţi”, a spus Zelenski despre propunerea Rusiei.

Putin a declarat că poziţia Ucrainei „nu ne surprinde”, ci doar ne convinge că actualul regim de la Kiev nu are deloc nevoie de pace. Pacea pentru el înseamnă, cel mai probabil, pierderea puterii. Iar puterea pentru acest regim, aparent, este mai importantă decât pacea şi decât vieţile oamenilor pe care, aparent, nu îi consideră ai lor.

În timpul reuniunii cabinetului, Putin nu a menţionat niciodată recentele atacuri cu drone ale Ucrainei, care au distrus zeci de bombardiere strategice ruseşti - în ciuda faptului că atacul a marcat una dintre cele mai importante lovituri aduse infrastructurii militare a Rusiei de la începutul războiului la scară largă.

Atacurile, parte a operaţiunii secrete ucrainene "Pânza de păianjen", au fost efectuate la 1 iunie cu ajutorul unor drone cu vizibilitate la prima persoană (FPV) care au fost introduse ilegal în Rusia şi ascunse în camioane. Dronele au ţintit cu succes patru aerodromuri importante - Olenia, Ivanovo, Diagilevo şi Belaia - utilizate de flota aviatică rusă cu rază lungă de acţiune, responsabilă pentru atacurile regulate cu rachete asupra oraşelor ucrainene.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a confirmat că 41 de aeronave au fost lovite, inclusiv bombardiere grele şi rare avioane spion A-50, provocând pagube estimate la 7 miliarde de dolari. Multe dintre bombardiere au fost distruse iremediabil, în timp ce altele ar putea necesita ani de zile pentru a fi restaurate.