NATO convine asupra celui mai mare program de înarmare din ultimele decenii

NATO a convenit asupra celui mai mare program de reînarmare de după Războiul Rece, au declarat joi, pentru dpa, surse apropiate discuţiilor.

Acordul, încheiat în timp ce miniştrii apărării din cadrul NATO s-au reunit la Bruxelles, prevede o extindere uriaşă a capacităţilor de descurajare şi apărare în următorii ani, în condiţiile în care Rusia continuă să reprezinte o ameninţare majoră la adresa alianţei militare occidentale.

Principalele priorităţi includ sistemele de arme cu rază lungă de acţiune, apărarea aeriană şi forţele terestre mobile, potrivit secretarului general al NATO, Mark Rutte.

Programul de reînarmare presupune obiective specifice pentru diferite capacităţi militare.

Fiecare ţară NATO trebuie să primească instrucţiuni precise cu privire la ceea ce trebuie să contribuie la descurajarea şi apărarea comună în viitorul apropiat.

Capacităţile necesare au fost definite pe baza noilor planuri de apărare, luând în considerare evaluările serviciilor de informaţii potrivit cărora Rusia ar putea fi pregătită să atace un membru NATO în doar câţiva ani, în ciuda războiului în curs al Moscovei împotriva Ucrainei.

Noile obiective specifice de planificare sunt clasificate drept strict secrete pentru a face NATO cât mai imprevizibilă pentru Rusia.

Noile obiective ale NATO - provocatoare

Conform noilor planuri, obiectivele militare actuale urmează să fie majorate cu aproximativ 30%, au declarat surse.

Aceste noi ţinte sunt considerate a fi o provocare deosebit de dificilă, deoarece obiectivele actuale sunt departe de a fi îndeplinite. Oficiali militari de rang înalt au vorbit recent despre un decalaj existent de 30%.

De exemplu, armata germană - Bundeswehr - are nevoie de până la 60.000 de soldaţi activi în plus, a declarat joi ministrul apărării Boris Pistorius.

În ultimii ani, Germania a avut dificultăţi în a-şi extinde armata. Potrivit Ministerului Apărării, la sfârşitul anului 2024 existau aproximativ 181.150 de soldaţi, sub obiectivele anterioare de recrutare.

Creşterea cheltuielilor pentru apărare

La sosirea la reuniunea miniştrilor apărării de joi, Rutte a subliniat că creşterea ţintelor de capacitate trebuie să meargă mână în mână cu creşterea cheltuielilor pentru apărare.

„Ştim deja că trebuie să cheltuim mult, mult mai mult dacă dorim să îndeplinim toate aceste obiective”, a declarat Rutte, vorbind alături de secretarul american al apărării, Pete Hegseth.

Liderii sunt aşteptaţi să convină asupra unei noi ţinte pentru cheltuielile militare la un summit NATO care va avea loc la sfârşitul acestei luni, după ce preşedintele american Donald Trump a cerut ca aliaţii să cheltuiască 5% din producţia lor economică pentru apărare.

În prezent, aliaţii NATO sunt obligaţi să cheltuiască cel puţin 2% din producţia internă brută (PIB) pentru apărare.

„Fiecare ţară trebuie să contribuie la acel nivel de 5%, ca o recunoaştere a naturii ameninţării”, a spus Hegseth.

"Trebuie să fie vorba despre formaţiunile pe care le avem. Puterea dură este cea care descurajează efectiv şi nu poate fi vorba doar de capacităţile SUA", a adăugat el.

Rutte a propus recent o formulă de compromis de creştere a cheltuielilor legate de apărare la 3,5% şi cheltuieli suplimentare de 1,5% pentru infrastructură. El presupune că statele NATO vor fi de acord cu această soluţie.

De asemenea, calendarul pentru atingerea posibilelor noi obiective de cheltuieli nu a fost încă finalizat, fiind în discuţie atât 2032, cât şi 2035.

În Germania, cheltuielile pentru apărare ar trebui să crească cu 0,2 puncte procentuale din PIB pe an pe o perioadă de cinci până la şapte ani.

Pe baza cifrei de anul trecut, de 2,1 % din PIB pentru apărare, o cotă de 3,5 % din PIB ar putea fi atinsă până în 2032.

Potrivit cancelarului german Friedrich Merz, fiecare creştere de un punct procentual pentru Germania ar însemna în prezent o creştere de aproximativ 45 de miliarde EUR a cheltuielilor pentru apărare.