NATO cere Berlinului încă 40.000 de soldaţi, pentru apărarea alianţei: Rusia a devenit o ameninţare mult mai mare

NATO va cere Germaniei să furnizeze încă şapte brigăzi, sau aproximativ 40.000 de soldaţi, pentru apărarea alianţei, au declarat trei surse pentru Reuters, în cadrul noilor obiective privind armele şi numărul de trupe pe care miniştrii apărării ai membrilor săi urmează să le aprobe săptămâna viitoare.
Alianţa îşi măreşte în mod dramatic obiectivele privind capacitatea militară, deoarece consideră că Rusia reprezintă o ameninţare mult mai mare de la invazia la scara largă a Ucrainei din 2022.
Cifrele exacte privind ţintele NATO - fie în ansamblu, fie ţară cu ţară - sunt greu de verificat, deoarece informaţiile sunt strict secrete.
Un oficial militar de rang înalt care, la fel ca celelalte surse, a vorbit sub rezerva anonimatului, a declarat că ţinta pentru numărul total de brigăzi pe care aliaţii NATO vor trebui să le furnizeze în viitor va fi ridicată la 120-130.
Aceasta ar însemna o creştere de aproximativ 50% faţă de obiectivul actual de aproximativ 80 de brigăzi, a declarat sursa. O sursă guvernamentală a plasat obiectivul la 130 de brigăzi pentru întregul NATO.
Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării de la Berlin a declarat că nu poate anticipa deciziile care urmează să fie luate de miniştrii apărării din NATO săptămâna viitoare şi de liderii NATO în cadrul unui summit la sfârşitul lunii iunie.
„În plus, planificarea forţelor şi obiectivele de capabilităţi ale NATO sunt clasificate din motive de securitate”, a adăugat el.
NATO a descris noile obiective de capabilităţi ca fiind „ambiţioase”, dar nu le-a cuantificat.
„Ele se bazează pe forţele şi resursele de care avem nevoie pentru descurajare şi apărare, pe baza noilor noastre planuri de apărare”, a declarat un oficial NATO, răspunzând la o cerere de comentarii.
În 2021, Germania a convenit să furnizeze 10 brigăzi - unităţi care cuprind de obicei aproximativ 5.000 de soldaţi - pentru NATO până în 2030. În prezent, Germania dispune de opt brigăzi şi construieşte o a noua brigadă în Lituania, care va fi gata din 2027.
Totuşi, furnizarea a încă 40.00 de soldaţi activi va fi o mare provocare pentru Berlin. Bundeswehr nu a atins încă obiectivul de 203.00 de soldaţi stabilit în 2018 şi, în prezent, are un deficit de personal de aproximativ 20.00 de soldaţi, potrivit datelor Ministerului Apărării.
Anul trecut, potrivit rapoartelor media, NATO avea nevoie de 35 până la 50 de brigăzi suplimentare pentru a-şi realiza pe deplin noile planuri de apărare împotriva unui atac din partea Rusiei şi Germania ar fi trebuit să îşi cvadrupleze capacităţile de apărare aeriană.
În plus, noile obiective ale NATO nu reflectă încă nicio prevedere privind o reducere a trupelor americane în Europa, au declarat sursele, perspectivă care i-a zdruncinat pe europeni din cauza planurilor de apărare ale NATO care se bazează în mare măsură pe resursele americane.
Washingtonul a declarat că va începe să discute planurile sale de reducere cu aliaţii la sfârşitul acestui an. Administraţia preşedintelui american Donald Trump le-a spus europenilor că Statele Unite nu se mai pot concentra în principal asupra securităţii europene.
În timpul Războiului Rece, Germania a menţinut 500.000 de soldaţi şi 800.000 de forţe de rezervă. În prezent, alături de Polonia, ea este însărcinată de NATO să furnizeze cea mai mare parte a forţelor terestre care ar fi primele care ar răspunde la orice atac rusesc pe flancul estic al alianţei.
Creşterea cheltuielilor
Membrii NATO au crescut masiv cheltuielile de apărare de la invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022 şi au fost îndemnaţi să meargă mai departe de Trump, care a ameninţat că nu va apăra ţările rămase în urmă cu cheltuielile de apărare.
În cadrul unui summit care va avea loc luna viitoare la Haga, şeful alianţei, Mark Rutte, va încerca să obţină un acord din partea liderilor naţionali pentru mai mult decât dublarea obiectivului lor actual de cheltuieli, de la 2% din PIB la 5% - cu 3,5% pentru apărare şi 1,5% pentru cheltuieli legate de securitate definite mai larg.
Într-o schimbare istorică, Germania şi-a relaxat recent frâna constituţională privind datoria, astfel încât să poată creşte cheltuielile pentru apărare, şi a susţinut obiectivul de 5% al lui Rutte.
Şeful apărării germane, Carsten Breuer, a ordonat ca forţele ţării sale să fie complet echipate până în 2029, dată până la care alianţa se aşteaptă ca Moscova să îşi fi reconstituit forţele militare suficient pentru a ataca teritoriul NATO.