"Preşedintele Putin însuşi îşi riscă propria viaţă" - Cum încearcă Kremlinul să câştige susţinerea ruşilor de rând

Când Vladimir Putin a călătorit în regiunea Kursk luna aceasta pentru prima dată de când Rusia a expulzat forţele ucrainene din zonă, elicopterul său ar fi fost atacat de drone ucrainene.

Şi exact aşa a conceput Kremlinul planul.

În timp ce ruşii de rând continuă să suporte consecinţele interne ale războiului lui Putin, Kremlinul şi serviciile de securitate au pus în scenă această acţiune de PR pentru a convinge publicul că şi Putin face sacrificii pentru ţară, au declarat, pentru The Moscow Times, patru actuali şi foşti oficiali ruşi.

Toate aceste surse au vorbit sub rezerva anonimatului pentru a discuta detalii sensibile legate de securitatea lui Putin.

Având în vedere că atacurile cu drone ucrainene, anulările de zboruri fără precedent pe aeroporturile ruseşti şi întreruperile internetului mobil au devenit din ce în ce mai frecvente de la sărbătorirea Zilei Victoriei la 9 mai, o demonstraţie a disponibilităţii lui Putin de a-şi „risca personal viaţa” în timpul îndeplinirii îndatoririlor sale oficiale ar fi putut tempera nemulţumirea publicului.

"Ruşi, dragii mei, priviţi. Preşedintele Putin însuşi suferă, se chinuie şi chiar îşi riscă propria viaţă. Problemele voastre sunt mărunţişuri. Trebuie să strângeţi din dinţi şi să înduraţi", a declarat un oficial rus, descriind mesajul intenţionat din spatele spectacolului.

Putin a fost într-adevăr în regiunea Kursk, unde, potrivit Kremlinului, s-a deplasat cu elicopterul.

În timp ce regiunea este încă vizată în mod regulat de atacuri ucrainene, oficialii au declarat pentru The Moscow Times că siguranţa lui Putin a fost asigurată la cel mai înalt nivel.

"Nimeni nu ar permite vreodată o asemenea neglijenţă criminală. Nici măcar într-un coşmar", a declarat un oficial guvernamental la curent cu securitatea preşedintelui.

"În realitate, nu este vorba că Putin vrea să îşi asume riscuri. Lucrurile pe care le strigăm cu voce tare la televizor sunt doar pentru spectacol. Dimpotrivă, se iau din ce în ce mai multe măsuri pentru a asigura siguranţa şefului", a declarat un alt oficial care a lucrat atât în guvern, cât şi la Kremlin.

Mai mulţi oficiali ruşi care au participat la evenimente în care a fost implicat Putin în acest an au descris securitatea acestuia ca fiind „în afara graficelor”, cu controale stricte care reglementează totul, de la rutele de călătorie la sănătatea persoanelor care îl însoţesc.

„Dacă eu, în 2025, a trebuit să fac un test PCR nu doar pentru Covid, ci şi pentru infecţii respiratorii acute şi gripă, atunci despre ce mai vorbim?”, şi-a amintit un participant.

Ministerul Apărării a folosit mass-media de stat pentru a pune în circulaţie declaraţia senzaţională potrivit căreia elicopterul prezidenţial ar fi fost „în epicentrul respingerii unui atac masiv al dronelor inamice”.

Cu toate acestea, călătoria lui Putin s-a desfăşurat în cel mai strict secret secret şi a fost făcută publică doar după întoarcerea sa la Moscova.

Reporterul Kommersant Andrei Kolesnikov, un membru vechi al grupului de presă al Kremlinului, a menţionat, de asemenea, presupusul atac asupra elicopterului lui Putin în raportul său din călătorie.

Dar, după cum a aflat The Moscow Times, Kolesnikov nu a fost în Kursk. Articolul său s-a bazat pe relatări la mâna a doua şi nu a dezvăluit în mod clar absenţa sa. El a menţionat doar că a văzut „drone militare ucrainene în înregistrări video”.

Grupul de presă al Kremlinului nu a fost invitat la această călătorie cu Putin, nici echipa obişnuită de videografi profesionişti a Kremlinului. Potrivit a două surse la curent cu vizita, filmările au fost efectuate de alte persoane, inclusiv de cel puţin un ofiţer de securitate.

Diferenţa a fost vizibilă în videoclipul oficial difuzat de Kremlin, care a fost lipsit de sunetul de înaltă calitate şi de imaginile tipice ale filmărilor evenimentelor la care participă preşedintele.

„Totul este diferit aici”, a declarat un cameraman de la un canal de televiziune de stat rusesc în timp ce analizau filmarea, vorbind sub rezerva anonimatului.

„Camera sacadează şi tremură - nu doar la centrala electrică Kursk-2, aflată în construcţie, ci şi în timpul întâlnirilor cu guvernatorul regional interimar şi cu voluntarii. Sunetul este înregistrat cu ajutorul microfonului extern al camerei, ceea ce înseamnă că nu este suficient de curat şi există adesea zgomot de fond”, a declarat cameramanul.

Adevărata echipă de securitate a preşedintelui este mult mai elaborată decât este permis publicului să vadă. Fiecare deplasare implică sute de ofiţeri din diferite agenţii, inclusiv Serviciul de Securitate Prezidenţială (SBP), FSB, Garda Naţională şi Ministerul de Interne.

Caravane de rezervă, rute paralele, echipamente specializate şi avioane-capcană sunt toate utilizate pentru a ascunde deplasările preşedintelui.

Putin călătoreşte atât de discret, încât chiar şi oficialii serviciilor de informaţii sunt adesea neştiutori în privinţa locaţiei sale exacte, a spus Vitali Brijati, un fost ofiţer al Serviciului Federal de Protecţie (FSO), care a părăsit Rusia după invazia Ucrainei.

"Nu are încredere nici măcar în propriii săi oameni [serviciile de securitate]. Are încredere doar în cercul său interior", a adăugat Brijati.

Călătoriile lui Putin sunt planificate cu luni de zile în avans, personalul de securitate inspectând în detaliu fiecare locaţie şi traseu posibil. Întotdeauna sunt pregătite mai multe situaţii neprevăzute.

Iar Putin nu zboară niciodată singur, mai ales nu în apropierea zonelor de luptă. Chiar şi în călătoriile „civile” care nu au legătură cu războiul, avionul prezidenţial este de obicei însoţit de avioane militare de luptă.

"Dacă toate acestea s-au întâmplat cu adevărat, atunci preşedintele nu a fost în pericol doar din cauza dronelor inamice. A existat un pericol real ca elicopterul său să fi fost doborât accidental de apărarea antiaeriană rusă", a declarat un oficial rus.

Expertul militar Ivan Stupak, fost ofiţer al Serviciului ucrainean de securitate, succesorul KGB-ului sovietic la Kiev, a declarat că presupusul incident ar fi fost un eşec flagrant al SBP.

„Fiecare angajat al Serviciului prezidenţial de securitate şi al FSO ar fi trebuit, practic, să fie concediat”, a menţionat el.

În schimb, Stupak vede o reprezentaţie mediatică coordonată, care aduce beneficii mai multor instituţii deodată. Putin apare ca un lider neînfricat, aproape eroic, în timp ce serviciile de securitate sunt lăudate pentru că operează în condiţii extrem de periculoase.

„[Ofiţerii superiori ai SBP] îşi construiesc carierele prin umflarea oficială a riscurilor pentru persoana protejată. Şi o vând frumos”, a declarat Andrei Soldatov, jurnalist de investigaţie independent şi expert în serviciile secrete ruse.