Cum motivează judecătorii condamnarea Sorinei Pintea la închisoare?

Judecătorii Curţii de Apel Cluj au subliniat, în motivarea deciziei de condamnare a Sorinei Pintea că fapta acesteia este cu atât mai gravă cu cât a fost comisă la scurt timp după ce a deţinut funcţia de ministru al Sănătăţii, scrie HotNews.

„Practica perceperii unui comision necuvenit din valoarea contractelor de achiziţii publice în spitalele din România apare ca fiind generalizată”, notează judecătorii în motivarea condamnării. Pintea a fost condamnată definitiv la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită, decizia menţinând sentinţa Tribunalului Cluj.

Motivarea instanţei, care are aproape 200 de pagini, explică atât de ce apărările Sorinei Pintea nu au fost acceptate, cât şi de ce a fost necesară aplicarea unei pedepse cu executare.

Flagrantul şi contextul mitei

Fost ministru al Sănătăţii în Guvernul Dăncilă, Sorina Pintea a fost trimisă în judecată de DNA în urma unui flagrant realizat în februarie 2020, în biroul său de la spitalul din Baia Mare. Atunci, ea a primit 120.000 de lei într-o sacoşă de la omul de afaceri Mihai Coste, cu care avea o relaţie apropiată, potrivit interceptărilor şi probelor. Coste intermedia mita între Pintea şi firmele care aveau contracte cu spitalul.

În decembrie 2019, Pintea ar fi primit şi 10.000 de euro de la acelaşi intermediar, bani proveniţi de la o firmă implicată în proiectarea şi amenajarea blocului operator de chirurgie cardiovasculară şi toracică.

Apărări şi interceptări

Sorina Pintea a susţinut că afaceriştii care au denunţat-o aveau un interes personal: să scape de răspundere penală. Mihai Coste, considerat martor cheie, a fost condamnat la 1 an şi 6 luni de închisoare cu suspendare în urma unui acord de recunoaştere a vinovăţiei.

Pintea a cerut achitarea, argumentând fie că fapta nu există, fie că nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii, iar dacă totuşi ar fi condamnată, să primească suspendarea executării. Ea a invocat şi faptul că suferă de o boală autoimună care îi pune viaţa în pericol în penitenciar. Judecătorii au respins aceste cereri, subliniind că mita a fost pretinsă chiar şi după ce Pintea aflase de boala sa.

Relaţia cu intermediarul

Judecătorii au descris relaţia dintre Sorina Pintea şi Mihai Coste drept una apropiată şi de lungă durată, ilustrată de cele 683 de mesaje schimbate între 2018 şi 2020. Coste era singurul care intra în biroul Sorinei Pintea fără programare, aspect care a facilitat remiterea mitei. Pintea susţinea că banii ar fi fost doar un împrumut, însă interceptările au arătat contrariul: Pintea îi explica lui Coste că are nevoie de bani pentru campania electorală, intenţionând să candideze la Primăria Baia Mare în 2020.

„Motivele inculpatei care au condus la săvârşirea faptei, care transpar din probatoriul administrat reflectă interesul financiar personal. Finalitatea urmărită, finanţarea unei campanii electorale (inculpata având intenţia să candideze la funcţia de primar în anul 2020), indică preocuparea acesteia pentru a ocupa prin mijloace (finanţări) ilicite noi funcţii publice. Circumstanţa nu poate fi catalogată drept favorabilă”, se mai arată în hotărârea pronunţată vineri de Curtea de Apel Cluj

Gravitatea faptei şi circumstanţele agravante

Judecătorii au considerat că fapta este cu atât mai gravă cu cât Pintea a pretins mita după ce ocupase funcţia de ministru. Instanţa a notat şi alte circumstanţe care au agravat situaţia: caracterul repetitiv al faptei, durata săvârşirii acesteia, presiunile exercitate prin intermediar asupra antreprenorului general, precum şi faptul că banii proveneau din fonduri publice.

Mai mult, probele arată că Pintea pregătea şi alte comisioane necuvenite, de până la 10% din valoarea contractelor, intenţionând să favorizeze doar firmele care acceptau astfel de plăţi ilegale.

Articolul integral poate fi citit aici.