Creşterea taxelor, promovată şi de FMI, poate arunca în aer economia României? Explicaţiile unui profesor de economie mondială
Creşterea taxelor este una dintre cele mai controversate soluţii fiscale propuse pentru redresarea bugetară a României. Într-un context economic fragil, cu o creştere economică aproape stagnată şi o inflaţie persistentă, profesorul Cristian Năsulea a explicat, într-o intervenţie la Digi24, de ce măsurile fiscale recomandate de FMI riscă să afecteze negativ economia naţională, în loc să o stabilizeze.
Jurnalistă: Domnule profesor, cum sunt aceste măsuri recomandate de FMI, dacă e să ne raportăm la ce s-a discutat până acum în ceea ce priveşte măsurile fiscale la noi în ţară?
Christian Năsulea: Două observaţii aş vrea să fac. În primul rând, dacă ne uităm la recomandările primite, este foarte important să înţelegem şi care a fost întrebarea adresată fondului în baza căreia am primit acest raport tehnic, această consultanţă tehnică pe care FMI o dă tuturor membrilor săi atunci când Ministerele de Finanţe o solicită, întrebarea fiind cel mai probabil: de unde scoatem 2% din PIB în venituri suplimentare? Deci e foarte important să înţelegem că nu au fost întrebaţi cei de la FMI ce este cel mai bine pentru România. Întrebarea trebuie să fi fost pur şi simplu doar: cum facem să creştem taxele în aşa fel încât să putem să colectăm mai mulţi bani?
Jurnalistă: Dar totuşi, pentru că aţi pronunţat 2%, totuşi FMI susţine că dacă măsurile pe care le recomandă şi cele pe care le-am enumerat mai devreme sunt implementate integral, pot genera venituri de 1,2% din PIB anul acesta. Nu ajungem la 2%.
Christian Năsulea: Pentru că este foarte clar pentru specialiştii de la FMI că nu se poate face o ajustare de fiscalitate, o creştere a taxelor atât de mare, care să nu fie întâmpinată cu foarte multă rezistenţă şi să nu ducă eventual la scăderea încasărilor, la scăderea veniturilor bugetare.
Pentru că aşa e în economie şi în fiscalitate. E foarte complicat şi sistemul e foarte sensibil. În momentul în care vii cu taxe foarte mari, foarte rapid, populaţia şi firmele vor opune rezistenţă, vor găsi soluţii legale sau mai puţin legale, uneori, în aşa fel încât să amâne plata taxelor sau să nu plătească acei bani pe care nu au de unde să-i scoată de foarte multe ori într-un interval atât de scurt.
A doua chestiune care este foarte importantă vizavi de recomandările care vin de la FMI: noi am schimbat fiscalitatea atât de mult în ultima vreme, au fost atât de multe schimbări, încât nici măcar experţii de la FMI nu au reuşit să ţină pasul! Pentru că una dintre recomandări viza tocmai creşterea impozitului pe dividend de la 10%. Ori este deja 10% de la 1 ianuarie. Doar că cine mai reuşeşte să ţină pasul cu toate modificările pe care le fac politicienii români când vine vorba de fiscalitate!
Jurnalistă: Şi, în afară de acest impozit pe dividend, domnule profesor, din aceste recomandări ar mai putea să pună în practică ceva ţara noastră?
Christian Năsulea: Putem să le punem în practică pe toate, însă opinia mea este că ar trebui să evităm creşterea taxelor pe cât posibil, pentru că sunt atât de multe mecanisme care vor funcţiona împotriva Guvernului, care vor face să nu obţină rezultatul scontat în momentul în care recurg la creştere de taxe, încât vom ajunge într-o situaţie care este neclară.
Nu cred că ar trebui statul să se bazeze pe aceste creşteri de taxe ca să-şi crească veniturile, cum de asemenea nu cred că este bine să facem lucrul acesta în condiţiile în care oricum estimările, prognoza pentru rata de creştere a economiei româneşti pentru anul acesta, sunt oricum destul de nefavorabile. Noi suntem în situaţia în care, dacă lucrurile merg cât de cât ok, vom fi undeva în jur de zero şi un pic, ca să nu ajungem pe minus şi să intrăm sau să declarăm că suntem în recesiune din punct de vedere tehnic.
Deci trebuie să fie foarte atenţi cu aceste creşteri de taxe, pentru ca toate sunt generatoare de recesiune, sunt producătoare de scădere a economiei naţionale, ceea ce este extrem de periculos şi, în plus, aşa cum se discută foarte mult, unele dintre aceste taxe vor fi şi generatoare de inflaţie. Ori degeaba repari indicatorul cu deficitul bugetar dacă strici alt indicator foarte important pentru ţara noastră în relaţie cu partenerii externi, care este inflaţia!
Jurnalistă: Foarte scurt, domnule profesor, haideţi, din măsurile care au fost anunţate până acum şi tot discutate, care sunt bune şi care sunt mai puţin bune, dacă putem să facem aşa o delimitare?
Christian Năsulea: Eliminarea investiţiilor care nu au fost începute deja mi se pare o chestiune care este logică. Acolo unde nu s-au investit deja banii în mari proiecte care ar aduce nişte costuri suplimentare, este cumva o decizie logică, nefiind vorba de anularea lor, dar amânarea lor are foarte mult sens.
Şi, dincolo de lucrul acesta, în continuare, ideea de a închide cu totul structuri din subordinea statului român, de care ne putem lipsi pentru o perioadă, pe care nu ni le permitem acum, este iarăşi decizia logică spre care ar trebui să-şi îndrepte atenţia cei care încearcă să definitiveze acest plan.
