Ucraina susţine că poate confirma: Beijingul înarmează Rusia

Ucraina a prezentat luni ceea ce numeşte informaţii „confirmate” potrivit cărora China sprijină în mod discret efortul de război al Rusiei.

Oleh Ivaşcenko, şeful Serviciului de Informaţii Externe al Ucrainei, a declarat pentru agenţia de presă de stat Ukrinform, pe 26 mai, că Beijingul furnizează utilaje industriale, substanţe chimice speciale, pulbere de puşcă şi componente electronice pentru drone către cel puţin 20 de fabrici de armament din Rusia.

El a afirmat că serviciile de informaţii ucrainene au documentat cel puţin cinci cazuri de cooperare în domeniul aviaţiei între Rusia şi China între 2024 şi 2025, inclusiv transferuri de echipamente, piese de schimb şi documentaţie tehnică, adăugând că au avut loc şi şase livrări mari de substanţe chimice specializate.

Analiştii spun că această dezvăluire depăşeşte acuzaţiile generale, pune sub semnul întrebării pretinsa neutralitate a Chinei şi urmăreşte să forţeze o poziţie mai dură din partea Washingtonului şi Bruxellesului.

La începutul anului 2025, Ivaşcenko a declarat că 80% dintre componentele electronice esenţiale ale dronelor ruseşti provin din China, unele fiind livrate prin intermediul unor companii-paravan şi etichete false, pentru a evita controalele.

Momentul dezvăluirii a coincis cu unul dintre cele mai mari atacuri cu drone şi rachete ale Rusiei asupra Ucrainei, desfăşurat în nopţile de 24–26 mai.

Zelenski a tras semnalul de alarmă

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a tras un semnal de alarmă încă din aprilie, acuzând Beijingul că furnizează Rusiei obuze de artilerie şi pulbere de puşcă, în ciuda promisiunii anterioare a liderului chinez Xi Jinping că China nu va livra arme Rusiei.

Beijingul a negat în mod repetat că ar sprijini Moscova. Pe 27 mai, purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, a insistat că „China nu a furnizat niciodată arme letale niciuneia dintre părţi”.

Costuri strategice pentru Beijing

Cheng Chin-mo, profesor de diplomaţie la Universitatea Tamkang din Taiwan, a declarat pentru The Epoch Times că ultima dezvăluire a Kievului urmăreşte să provoace două efecte.

În primul rând, subminează efortul Beijingului de a câştiga bunăvoinţa Europei, în timp ce se află într-un conflict comercial cu Washingtonul, pentru că sprijinul acordat Moscovei „nu face decât să adâncească neîncrederea europeană”.

În al doilea rând, aminteşte Washingtonului că sancţiunile împotriva Rusiei nu vor aduce pacea atâta timp cât Moscova poate „accesa resursele Chinei”.

Prin evidenţierea implicării chineze, „Ucraina transmite Occidentului că acest război este, de fapt, dus împreună de Rusia şi regimul de la Beijing”, a spus Cheng.

Zhong Zhidong, cercetător la Institutul pentru Apărare Naţională şi Cercetare în Securitate din Taiwan, afirmă că sprijinul Chinei pentru Rusia este „din ce în ce mai flagrant” şi se extinde atât ca volum, cât şi ca domeniu.

În schimb, China are acces la tehnologii avansate ruseşti, hidrocarburi ieftine şi un partener care contribuie la contracararea influenţei SUA, a declarat Zhong.

Războiul susţinut din umbră

Sancţiunile occidentale au forţat deja Rusia să apeleze la utilaje, electronice şi reţele bancare chineze, în timp ce achiziţiile masive ale Chinei de petrol şi gaze ruseşti la preţ redus menţin bugetul de război al Moscovei pe linia de plutire.

Din punct de vedere strategic, Zhong subliniază că prin sprijinirea Rusiei în războiul din Ucraina, China se asigură că SUA şi aliaţii europeni trebuie să îşi concentreze resursele militare, financiare şi diplomatice în Europa, reducând presiunea americană în zona indo-pacifică.

Aceste beneficii sunt „prea mari” pentru ca Beijingul să le abandoneze, a concluzionat el; chiar şi în condiţiile ameninţării cu sancţiuni occidentale mai dure, China va continua probabil să canalizeze comerţul prin intermediari şi canale indirecte.

Ecouri la Washington şi Bruxelles

Oficiali americani şi europeni au susţinut concluziile Kievului.

În timpul unei vizite la Bruxelles, pe 29 mai 2024, adjunctul secretarului de stat american, Kurt Campbell, a declarat că sprijinul Chinei pentru Rusia „nu este un caz izolat” şi că are aprobarea conducerii de vârf de la Beijing.

În aprilie, Zelenski a anunţat că forţele ucrainene au capturat doi cetăţeni chinezi care luptau alături de trupele ruse în regiunea Doneţk. Informaţiile ucrainene estimează că peste 150 de cetăţeni chinezi servesc în unităţi ruseşti şi că recrutarea continuă.

Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat al SUA, Tammy Bruce, a declarat într-un briefing din 8 aprilie că rapoartele sunt „îngrijorătoare” şi că China furnizează aproape 80% din articolele cu dublă utilizare care susţin efortul de război al Rusiei.

O zi mai târziu, şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a etichetat China drept „principalul facilitator al războiului Rusiei”, adăugând că, dacă Beijingul ar întrerupe cu adevărat fluxul de bunuri cu dublă utilizare către Rusia, „impactul s-ar simţi imediat”.

UE a adoptat pe 20 mai al 17-lea pachet de sancţiuni, vizând entităţi din afara Rusiei, inclusiv din China, Turcia, Emiratele Arabe Unite şi altele.

Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, a declarat în aceeaşi zi că „se pregăteşte un al 18-lea pachet, cu sancţiuni şi mai dure”.