Şi ne mai plângem de evaziune... Curtea de Conturi: Conducerea ANAF nu a aprobat digitalizarea instituţiei

În plin scandal privind incapacitatea statului de a colecta eficient impozitele şi taxele — problemă atribuită parţial şi lipsei de digitalizare a Fiscului — Curtea de Conturi a României a publicat un raport de audit surprinzător despre activitatea ANAF în 2023. Inspectorii conduşi de Mihai Busuioc, preşedintele Curţii de Conturi, au descoperit că strategia de digitalizare a ANAF nu fusese aprobată. Motivul: direcţia responsabilă nu prezentase niciun document conducerii instituţiei pentru aprobare, scrie PressHub.

Raportul nu precizează dacă Nicoleta Cîrciumaru, directorul general al ANAF de atunci (şi încă în funcţie), a solicitat explicit un astfel de document pentru a demara procesul de digitalizare. Totuşi, raportul subliniază:

„Cu privire la neaprobarea Strategiei Digitale A.N.A.F. 2021-2025 de către conducerea instituţiei, s-a constatat faptul că Direcţia Generală Unitatea de Management al Informaţiei, în calitate de direcţie iniţiatoare a strategiei, nu a transmis conducerii ANAF nici ordinul/nota de iniţiere a proiectului privind strategia sectorială şi nici nu a elaborat Ordinul/Nota de aprobare necesară pentru avizarea/aprobarea documentului. Astfel, Strategia Digitală a ANAF 2021-2025 nu a fost aprobată printr-un OPANAF sau printr-un alt act administrativ.”

Aceste concluzii se regăsesc în preambulul raportului Curţii de Conturi.

În documentul de peste 500 de pagini, publicat într-un context politic delicat, Agenţia este descrisă drept o instituţie deprofesionalizată, marcată de incompetenţă şi indolenţă. Raportul enumeră numeroase situaţii în care diverse departamente ale ANAF au comis erori flagrante sau pur şi simplu nu şi-au făcut treaba.

„Cu privire la activitatea desfăşurată de Direcţia Generală de Management al Riscului (DGMR), anumite activităţi prevăzute în programul de activitate al DGMR aferent anului 2023 nu au fost realizate. Nerealizarea de către DGMR a unor analize de risc pentru identificarea contribuabililor care prezintă risc fiscal. În acest sens, exemplificăm printr-o analiză de risc efectuată de echipa de audit public extern din cadrul Curţii de Conturi, concluzia fiind aceea de neanalizare/neinvestigare de către structurile cu atribuţii în analiza riscului fiscal a situaţiei contribuabililor care au sediile fiscale înregistrate la aceeaşi adresă şi care înregistrează datorii importante la bugetul de stat.”

Din analiza efectuată de Curtea de Conturi au rezultat următoarele aspecte de interes pentru organele fiscale:

– În România există 2.440 de adrese care, la data de 31 decembrie 2023, cumulează datorii către bugetul statului de peste 1 milion de lei pe adresă, iar la aceste adrese sunt înregistrate multiple societăţi comerciale.
– Numărul total al firmelor care şi-au declarat sediul social la aceste adrese identificate este de 47.513, cu datorii cumulate de 29.666.938.343 lei.
– Au fost identificate 361 de adrese la care funcţionează mai mult de 10 firme, dintre acestea 72 de adrese găzduind fiecare peste 100 de firme.

Articolul integral poate fi citit aici.