România lucrului "bine făcut". 800 de baraje şi 9.000 km de diguri nu au autorizaţie de funcţionare în siguranţă

Un raport al Curţii de Conturi din 2023 trage un semnal de alarmă privind starea infrastructurii de protecţie împotriva inundaţiilor din România: peste 800 de baraje şi 9.000 de kilometri de diguri nu deţin autorizaţii de funcţionare în condiţii de siguranţă. Printre acestea se numără patru baraje majore care nu au avize valabile, lăsând ţara expusă unor riscuri uriaşe, scrie Newsweek.

Situaţia de la Praid, unde un pârâu a crescut de 100 de ori şi a provocat inundaţii severe care au închis mina de sare — o importantă sursă de venituri — ar putea să se repete în multe alte locuri din ţară. În prezent, salina de la Praid, care genera milioane de euro anual, este complet inundată, iar autorităţile nu pot preciza dacă şi când va fi redeschisă.

Raportul avertizează că românii riscă să-şi piardă locuinţele şi agoniseala de-o viaţă în orice moment, din cauza numărului mare de diguri neautorizate. Conform legislaţiei, barajele sunt clasificate în funcţie de gradul de risc asociat:

• A – importanţă excepţională;

• B – importanţă deosebită;

• C – importanţă normală;

• D – importanţă redusă.

Documentul evidenţiază că există 63 de baraje fără autorizaţie valabilă: 4 baraje din categoriile A şi B şi 59 din categoriile C şi D.

Cele patru baraje cu grad mare de risc sunt administrate de Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR). Potrivit raportului:

• Barajele Leşu (judeţul Bihor) şi Bilciureşti (judeţul Dâmboviţa) nu pot funcţiona în siguranţă din cauza stării tehnice necorespunzătoare.

• Barajul Măriuţa (judeţul Ialomiţa) nu are autorizaţie de funcţionare deoarece etapa a doua a investiţiei nu a fost realizată.

• Barajul Surduc (judeţul Timiş) este de asemenea în aceeaşi situaţie.

Concluzia raportului este clară: România este extrem de vulnerabilă în faţa dezastrelor naturale, iar lipsa măsurilor urgente de remediere ar putea avea consecinţe dramatice asupra populaţiei şi economiei.