Bolojan: Vom susţine un pachet de măsuri în care să primeze reducerea cheltuielilor statului. Acest pachet e foarte puţin probabil să evite creşterea de taxe şi impozite
Ilie Bolojan, preşedintele interimar al PNL, a anunţat că pachetul de măsuri pe care-l va propune PNL va merge în principal pe reducerea cheltuielilor statului însă este foarte puţin probabil ca majorările de taxe şi impozite să poată fi evitate.
Bolojan a ţinut să sublinieze faptul că deficitul bugetar trebuie redus şi că în acest sens se impune reducerea personalului acolo unde nu se justifică numărul de posturi şi că în acest scop este nevoie de eliminarea structurilor supradimensionate din consiliile de administraţie, restructurarea companiilor de stat şi eliminarea suprapunerilor, descentralizarea şi transferul de competenţe către autorităţile locale, fuziuni şi comasări între agenţii etc.
"Un lucru este cert: vom susţine reducerea cheltuielilor statului în tot ceea ce priveşte această activitate. Asta înseamnă reduceri de personal acolo unde nu se justifică numărul de posturi, pe baza unor calcule corecte, eliminarea structurilor supradimensionate în consiliile de administraţie, restructurarea companiilor de stat, eliminarea tuturor suprapunerilor, descentralizarea şi transferul de competenţe către autorităţile locale, precum şi fuziuni şi comasări între agenţii. Toate aceste măsuri vizează, în primul rând, reducerea la maximum a cheltuielilor statului, asigurând în acelaşi timp servicii publice rezonabile şi stabilitatea instituţiilor.
În ceea ce priveşte impozitele şi taxele suplimentare, unul dintre punctele slabe este subfinanţarea bugetului Casei Naţionale de Sănătate. Aceasta este o problemă cronică, la care se adaugă necesitatea extinderii bazei de contributori. De exemplu, cei care au pensii foarte mari nu contribuie la bugetul Casei.
Cred că o astfel de contribuţie ar putea fi luată în calcul pentru ca spitalele din România să poată oferi servicii medicale decente cetăţenilor. Mi-e greu să vin cu promisiuni neacoperite de majorări, în condiţiile în care avem diferenţe foarte mari între venituri şi cheltuieli şi trebuie să reducem acest decalaj până la sfârşitul anului. Chiar dacă nu vom atinge ţinta de deficit de 7%, trebuie să ne apropiem de aceasta. De exemplu, o reducere de 1,5% din PIB ar putea însemna aproximativ 30 de miliarde de lei economisiţi până la sfârşitul anului. Este necesar un pachet de măsuri care să reducă cheltuielile sau să crească veniturile. De aceea, este hazardat să venim cu promisiuni sau aşteptări care nu pot fi onorate pentru anul 2026.
Nu cred că în momentul de faţă se poate pune problema unor majorări sau indexări. Trebuie să vedem cum protejăm ceea ce este deja în plată şi cum asigurăm plata acestora, pentru că reprezintă drepturi câştigate de cei care au muncit în România.
Concret, în prima etapă, ne propunem, împreună cu partenerii sociali, să găsim soluţii pentru a reduce cheltuielile statului. Au mai existat astfel de încercări şi în anii trecuţi. Din acest punct de vedere, este nevoie de o activitate mult mai eficientă la ANAF şi la Antifraudă, iar lupta împotriva evaziunii fiscale trebuie să devină o prioritate reală, nu doar declarativă, astfel încât să se vadă efecte concrete prin creşterea colectării. În condiţiile în care TVA-ul colectat stă prost, există posibilitatea de a încasa sume suplimentare. Totuşi, cu toată sinceritatea faţă de dumneavoastră şi de cei care ne urmăresc, acest pachet de măsuri probabil nu va putea evita creşterea unor taxe şi impozite, având în vedere presiunea mare cauzată de angajamentele asumate prin planul fiscal, care impune reducerea deficitului, dar şi de necesitatea absorbţiei fondurilor europene.
Pentru a putea accesa fondurile europene, ne-am angajat să facem reforme pe care le-am tot amânat, evitând subiectele delicate, mai ales într-un context preelectoral. Acest lucru nu mai poate fi evitat şi, din partea PNL, ne propunem să fim sinceri cu românii şi să le spunem adevărul. Nu există soluţii perfecte într-o situaţie atât de complicată, dar nu voi face afirmaţii fără fundament sau fără susţinere în coaliţia care urmează să ia aceste decizii. Ne dorim ca această coaliţie să ajungă cât mai repede la un consens, bazat pe analize realiste şi pe soluţii concrete pentru marile probleme pe care le avem.
Există discuţii şi la nivelul grupelor de lucru despre sporuri, beneficii, prime şi alte forme de bonificaţii din sectorul bugetar. De exemplu, la MIPE există un spor de 50% pentru personalul implicat în gestionarea proiectelor, dar există şi alte forme de stimulente.
Astfel, o persoană poate cumula aceste sporuri şi stimulente, dublându-şi veniturile faţă de salariul de bază. Asta în condiţiile în care rata de absorbţie a fondurilor de coeziune este de doar 10%. Ar trebui să existe soluţii astfel încât aceste sporuri să fie acordate în funcţie de performanţă şi nu doar prin calcule negociate cu sindicatele. Sporurile şi bonificaţiile ar trebui reduse sau eliminate acolo unde nu se justifică.
De asemenea, ar trebui analizate şi sporurile pentru condiţii vătămătoare, care au fost abuzate, precum şi cele pentru fondurile europene, unde problema nu este doar procentul, ci şi distribuţia fondurilor. Aşa cum la final de an calificativele pentru funcţionarii publici sunt, în mare parte, „foarte bine” (deşi percepţia cetăţenilor este diferită), la fel şi sporurile europene au devenit doar o formă de creştere a salariilor, fără să reflecte contribuţia reală a funcţionarului la absorbţia fondurilor.
Consider că ar fi corect ca, dacă un funcţionar primeşte spor pentru fonduri europene timp de doi ani, dar proiectul eşuează, acesta să returneze sporul către stat. Astfel, ar fi mai atent la implementarea proiectului. Fiecare drept salarial trebuie corelat cu responsabilitatea şi cu efectul social (fonduri absorbite).
Dacă proiectele nu sunt finalizate, dacă lucrările nu se termină sau dacă licitaţiile nu sunt închise, e anormal ca întregul aparat administrativ să primească sporuri, în timp ce rata de absorbţie rămâne scăzută. Este nevoie să stabilim criterii clare de performanţă şi să aplicăm corect regulile, nu doar formal", a declarat Bolojan.
